Cererea în cazul Corlățean, trimisă la Comisia juridică

Decizia în cazul lui Titus Corlățean a fost deja amânată de două ori, din lipsă de cvorum. A treia oară, însă, ședința Biroului permanent al Senatului a reușit să întrunească numărul necesar de membri, în așa fel încât solicitarea a fost transmisă luni către Comisia juridică. Aceasta din urmă va prezenta o primă evaluare asupra cererii pe 7 iunie, urmând ca raportul să fie întocmit în cel mult două săptămâni.

Direcția Națională Anticorupție a cerut Senatului României încuviințarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlățean, fost ministru al Afacerilor Externe, în Dosarul Diaspora pentru fapte de abuz în serviciu și împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcția ministerială.

Senatul a amânat de două ori discutarea solicitării DNA deoarece ședințele Biroului Permanent nu au întrunit numărul necesar de membri prezenți, motivul invocat fiind acela că mulți aleși sunt plecați în campanie electorală.

„În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, a precizat DNA într-un comunicat de presă.

Corlățean a demisionat între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din 2014, arătând că nu își poate asuma înființarea de noi secții de votare în străinătate. „Nu pot să accept și nu accept să încalc legea și legalitatea, nu pot accepta ca instituția MAE să fie forțată, obligată să încalce legea și legalitatea pe considerente de interese politice, electorale, ale domnilor Băsescu și Iohannis și nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din turul doi pe considerente de nelegalitate a înființării de noi secții de votare în străinătate”, a fost motivul invocat de Corlățean.