CHEIA menținerii lui Victor Ponta în funcția de prim-ministru

Cheia menținerii premierului Victor Ponta la Palatul Victoria, după ruperea USL, a constituit-o strategia pregătită din timp de PSD, prin care oamenii lui Dan Diaconescu au fost atrași la guvernare încă din timpul alianței cu liberalii.

În cazul în care, în perioada decembrie 2012 – februarie 2014, nu ar fi existat din partea partidelor aflate la putere (PSD, UNPR, PC) o puternică politică de racolare a parlamentarilor PPDD, guvernul Ponta 3 ar fi avut mai multe probleme în a obține votul de învestitură, chiar dacă UDMR a fost cooptat la guvernare. În această săptămână, s-a vorbit de o intrare a PPDD la guvernare, dar, oficial, UDMR s-a opus unei astfel de mișcări. Cu toate acestea, oamenii lui Dan Diaconescu sunt cei care au asigurat stabilitatea guvernamentală, ei fiind deja la putere, chiar dacă PPDD încă negociază această trecere în majoritate. În teritoriu, lucrurile merg mai greu, deoarece consilierii care trec de la un partid la altul își pierd mandatul.

PPDD negociază intrarea la guvernare, dar oamenii lui Dan Diaconescu sunt cei care l-au menținut pe Victor Ponta în funcția de premier după ruperea USL. O dovedește aritmetica parlamentară, prin care se poate constata că dacă se păstra configurația rezultată în urma alegerilor din 9 decembrie 2012, guvernul Ponta 3 ar fi avut dificultăți majore în a primi votul de învestitură în Parlament, fără să primească o mână de ajutor din partea unor traseiști politici.

În timpul campaniei electorale, premierul Ponta înfiera traseismul politic și afirma că toți cei care trec de la un partid la altul ar trebui să-și piardă mandatul. El critica astfel modul în care guvernele Boc s-au menținut la putere cu ajutorul traseiștilor politici.

După venirea USL la guvernare, Victor Ponta s-a folosit de  traseiștii politici pentru a asigura stabilitatea guvernamentală și pentru a-și menține funcția de la Palatul Victoria.

Cum arăta Parlamentul votat în 2012

Decembrie 2012 a adus victoria zdrobitoare a USL în alegerile parlamentare, Uniunea obținând 66% din mandatele din Camera Deputaților și 69% din cele de la Senat. O majoritate stabilă, care bloca orice acțiune a opoziției și în special șansele de reușită ale unei moțiuni de cenzură. Cu toate acestea, în 2013, partidele din majoritatea guvernamentală, în special PSD, PC și UNPR, au racolat parlamentarii PPDD în ritm accelerat. În doar un an, configurația politică s-a schimbat radical și a permis guvernului Ponta III să fie reînvestit, în pofida plecării PNL de la guvernare.

Rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare au fost următoarele: în Camera Deputaților PSD a primit 150 de mandate, PNL 100 de mandate, PC – 13 mandate, UNPR – 10 mandate, PDL – 52 de mandate, Forța Civică – 3 mandate, PNȚCD – 1 mandat, UDMR – 18 mandate, PPDD – 47 de mandate, iar în Senat PSD a obținut 59 de mandate, PNL – 50 de mandate, PC – 8 mandate, UNPR – 5 mandate, PDL – 22 de mandate, Forța Civică – 1 mandat, PNȚCD – 1 mandat, UDMR – 9 locuri, iar PPDD – 21 de locuri.

Astfel, USL a avut 395 de mandate, ARD a câștigat 80 de mandate, PPDD a reușit performanța de a lua 68 de mandate, iar UDMR a obținut 27 de mandate. În Camera Deputaților mai există un grup de 18 deputați care reprezintă minoritățile naționale și care, de obicei, susține majoritatea guvernamentală.

Majoritatea parlamentară a fost în decembrie 2012 de 295 de voturi, adică jumătate plus unu din cei 588 de parlamentari. Până în 2014, numărul parlamentarilor s-a redus, aleșii renunțând la mandat din diferite motive.

Actuala majoritate guvernamentală este formată din PSD – PC  – UNPR și UDMR, iar în Parlament beneficiază și de voturile celor 18 reprezentanți ai minorităților naționale. Astfel, pe 10 decembrie 2012, aceste partide adunau în Parlament: PSD – 209 aleși, PC – 21 de aleși, UNPR – 15 aleși, iar UDMR 27 de aleși. Adunate, înseamnă 272 de mandate, plus cele 18 ale minorităților, deci un total de 290 de mandate, o majoritate extrem de fragile, ținând cont că Guvernul Ponta 3 a avut nevoie de 288 de voturi pentru învestire. De remarcat, este că în timp ce UDMR a luat 27 de mandate, PPDD a obținut 68 de mandate, adică cât UDMR, PC și UNPR la un loc. Dacă din decembrie 2012 și până în prezent, parlamentarii nu ar avut dreptul legal de a migra de la un partid la altul, actualul Guvern Ponta avea șanse minime de a se realiza.

„Castraveții” ironizați de Antonescu au făcut jocul în Parlament

În timp ce PSD și aliații săi, PC și UNPR, racolau parlamentari de la PPDD, Crin Antonescu nu vedea în traseismul politic o problemă. Chiar și PNL a luat câțiva parlamentari de la PPDD.

„Nu mă deranjează faptul că PSD a primit parlamentari din alte partide. Vă reamintesc că și PNL a făcut acest lucru. În felul acesta, majoritatea devine și mai majoritară”, susținea Antonescu în luna septembrie.

În toamna anului trecut, deja apăreau primele informații că PSD poate forma o majoritate parlamentară fără PNL. Antonescu ironiza racolările și îi compara pe pepedediști cu niște castraveți în cămara PSD.

În prezent, grupul PPDD din Camera Deputaților mai are 18 membri, față de cei 47 pe care i-a obținut la alegeri. În luna februarie, grupul PPDD din Senat s-a desființat oficial, după ce s-a constatat că nu mai are nici măcar șapte membri, deși la alegeri fuseseră aleși 21 de senatori din partidul lui Dan Diaconescu.

La votul de învestitură al Guvernului Ponta 3, în martie 2014, acesta a primit 346 de voturi, el primind sprijin și din afara coaliției guvernamentale, inclusiv de la parlamentari PNL. Pentru a trece de Parlament, guvernul avea nevoie de 288 de voturi, majoritatea reducându-se de la începutul mandatului, după ce mai mulți aleși au părăsit funcția deținută din diverse motive. În decembrie 2012, Guvernul Ponta II era învestit cu 402 voturi. Astfel, deși PNL a plecat de la guvernare, în Parlament, Cabinetul Ponta III a pierdut doar 60 de voturi, deși PNL avea 150 de mandate, iar UDMR, care a intrat la guvernare, a venit cu o zestre de 27 de mandate.

Negocierile cu PPDD, importante în teritoriu

Negocierile PSD – PPDD din ultima săptămână au avut o relevanță mai mare pentru teritoriu decât pentru guvernare. La București, oamenii lui Dan Diaconescu au intrat deja „pe bucată” la guvernare, obținând de asemenea și beneficiile corespunzătoare, iar procesul de racolare nu s-a finalizat. În schimb, miza PSD este să-I convingă pe cei de la PPDD să li se alăture în teritoriu, acolo unde racolările sunt mai greu de realizat din cauza legii, care nu permite traseismul politic. Un consilier care părăsește partidul sau este exclus își pierde mandatul, ceea ce nu se întâmplă în cazul unui parlamentar, care poate migra nestingherit de la un partid la altul.
De aceea, Liviu Dragnea a dat șanse minime cooptării PPDD la guvernare, dar a confirmat că negocierile în teritoriu vor continua.

Deși în campania electorală, oamenii lui Dan Diaconescu s-au prezentat drept cei care luptă împotriva „ciocoilor”, ei au migrat rapid spre puterea reprezentată de premierul Victor Ponta.