Chicago Tribune: Alegătorii români și slovaci resping autoritarismul, arătând că „modelul Orban” nu este cel mai bun

România a devenit la 16 noiembrie cea de-a doua țară din regiune în care alegătorii au blocat anul acesta tentativa premierului în funcție de a deveni președinte. Premierul Victor Ponta i-a urmat astfel omologului slovac Robert Fico, care a fost învins în alegerile prezidențiale după ce a câștigat primul tur de scrutin, scrie Chicago Tribune, care preia o analiză realizată de Bloomberg.

După ce s-au confruntat cu o criză economică globală care le-a spulberat iluziile de a ajunge din urmă restul statelor UE, est-europenii le-au dat unor lideri precum Victor Ponta, Robert Fico și premierul ungar Viktor Orban mandate puternice, în urma promisiunilor cu privire la îmbunătățirea standardelor de viață. Alegătorii din Slovacia și România au dat primul semn de reacție, a explicat Ognian Mincev, analist la Institutul pentru Studii Regionale și Internaționale din Sofia.

„În estul Europei, din ce în ce mai mulți oameni simt că există un fel de conspirație a elitei, implicând o concentrare prea mare a puterii, prea multă corupție și o lipsă de interes față de oamenii obișnuiți”, a apreciat Mincev.

Premierul Victor Ponta a pierdut alegerile în fața liderului liberal Klaus Iohannis, etnic german și primar al orașului Sibiu. Victoria a fost considerată surprinzătoare în condițiile în care Ponta a obținut un avans de 10% în primul tur al alegerilor, în timp ce Iohannis a insistat asupra corupției și a necesității consolidării statului de drept.

Românii s-au mobilizat în turul doi după ce mii de cetățeni din afara țării au fost nevoiți să aștepte ore pentru a-și exprima votul în primul tur, iar unii nu au mai reușit în final să-și exercite acest drept. Ponta, care i-a calificat inițial pe unii dintre acești alegători nemulțumiți drept „agitatori”, a provocat temeri în legătură cu riscul ca un singur om să dețină atât de multă putere, la 25 de ani după ce românii s-au revoltat împotriva lui Nicolae Ceaușescu, unul dintre cei mai represivi dictatori comuniști, a declarat Paul Ivan, analist la European Policy Center din Bruxelles.

O situație asemănătoare cu cea în care s-a aflat Victor Ponta s-a înregistrat în alegerile organizate în martie în Slovacia. Robert Fico, aflat la jumătatea celui de-al doilea mandat de premier, a dorit să devină președinte și și-a desemnat un succesor. Alegătorii, dezamăgiți de promisiunile neîndeplinite cu privire la lupta împotriva corupției și crearea de noi locuri de muncă, l-au ales însă la conducerea țării pe omul de afaceri și filantropul Andrej Kiska.

Kiska, care în iulie a respins cinci candidați pentru Curtea Constituțională propuși de partidul aflat la guvernare, și-a anunțat intenția de a-și folosi funcția de președinte, mai mult ceremonială, pentru a reprezenta o contraprondere la premierul Robert Fico.

Premierul ungar Viktor Orban este însă liderul din regiune care a mers cel mai departe în încercarea de a-și consolida puterea, iar aceasta fără să dețină funcția de președinte. Premierul ungar s-a folosit de majoritatea de două treimi din Parlament, câștigată la alegerile din 2010, pentru a domina instituțiile din țară. În pofida victoriei obținută la alegerile din cursul acestui an, el se confruntă acum cu cele mai mari proteste. Mii de oameni au manifestat în fața Parlamentului din Budapesta împotriva corupției și au cerut ca Guvernul să răspundă în fața poporului.

În iulie, la trei luni după ce a câștigat alegerile legislative, premierul Viktor Orban s-a pronunțat pentru înclocuirea democrației liberale cu „statul iliberal”, invocând deficiențele tranziției democratice de la comunism și prezentând Rusia, Turcia și China drept posibile modele. În acest context, miniștrii din Uniunea Europeană au lansat marți o dezbatere cu privire la noi reglementări pentru a asigura respectarea statului de drept în țările membre.

„Alegerile din Slovacia și România dau speranțe că modelul Orban nu este cel mai bun caz de bune practici în estul Europei”, a declarat Olaf Boehnke, directorul biroului din Berlin al European Council on Foreign Relations. „Este o ușurare pentru numeroși oameni din capitalele europene și de la Bruxelles că democratizarea puterii și încrederea în principiile Uniunii Europene încă rezonează în regiune”, a subliniat analistul.