Cu cinci miniștri și 300 de oameni de afaceri de la Beijing, premierul Chinei, Li Keqiang, a aterizat astăzi la București, unde va rămâne până miercuri, într-o vizită oficială suprapusă peste summitul țărilor din Europa Centrală și de Est cu China și peste un forum economic.
În trei zile, chinezii ar urma să semneze contracte de 5 miliarde de euro în energie – construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a hidrocentralei Tarnița și reabilitarea unui grup energetic la Rovinari – și să facă în România comenzi anuale pentru 3 milioane de porcine, 3 milioane de ovine și 500.000 de de bovine. Interesați să-și reducă dependența importurilor din Statele Unite, Brazilia, Argentina sau Australia, chinezii vor importa de pe piața românească animale a căror valoare de piață a fost estimată de ZF la 1 miliard de euro.
Dincolo de proiectele previzibile, negociate de mai mulți ani de Guvernele de la București și de la Beijing, Victor Ponta și Li Keqiang au vorbit despre o prețiune de linie de cale ferată de mare viteză cu tehnologie chineză. Detaliile ar urma să fie discutată de delegațiile guvernamentale în această seară.
Dacă Guvernul a estimat toate potențialele investiții chineze la 8,5 miliarde de euro, premierul chinez a susținut că „plafonul stabilit ar putea fi depășit”, fără a menționa o sumă concretă. Președintele Traian Băsescu vorbește în schimb despre „disponibilitatea Chinei de a investi circa 10 miliarde de dolari în perioada următoare” în întreaga zonă a Europei Centrale și de Est.
Este de altfel și motivul pentru care, ca o excepție de la protocolul obișnuit, Victor Ponta l-a așteptat personal, cu jumătate din Guvern, pe Li Keqiang la aeroport, primindu-l cu pâine, sare și onoruri militare, practică pe care premierii au abandonat-o după mandatul lui Adrian Năstase. „Îmi doresc ca România să fie cel mai bun prieten al Chinei în UE și în această regiune. China este un partener comercial important pentru România, însă potențialul este mult mai mare”, a spus Ponta după discuțiile de la Palatul Victoria.
Li Keqiang: „Suma este uriașă, vă asigur. Vreau să fie o surpriză”
După discuțiile oficiale de la Guvern, miniștrii chinezi au semnat astăzi 13 acorduri cu România. „Semnarea documentelor se referă la proiecte foarte concrete în care România și China pot coopera în viitor. Este vorba în primul rând despre energie. Există proiecte concrete și un mare potențial în domeniul infrastructurii, industriei agro-alimentare și în domeniul IT. Am pornit pe un drum extrem de important, un prim proiect în domeniul feroviar pentru a avea și în România o porțiune de cale ferată pe baza tehnologiei din China”, a susținut Ponta, potrivit căruia „China este pentru România un partener privilegiat”, iar „România își dorește o relație specială cu China în interiorul UE”.
Generos în a lăuda „prietenia tradițională” și „colaborarea pragmatică”, premierul chinez a fost mai rezervat cu detaliile concrete legate de investiții. „Am discutat în mod special despre cooperarea în domeniul construcției de infrastructură românească – cale ferată rapidă, energie eoliană, energie nucleară, cale ferată obișnuită (…) în ceea ce privește suma, este uriașă, vă asigur. Diseară grupul de lucru va discuta și proiectul privind calea ferată rapidă și proiectele de infrastructură ceea ce va duce la depășirea sumei inițiale din contracte. Nu vă dau un plafon, vreau să fie o surpriză”, a spus Li Keqiang, întrebat de jurnaliști cât va investi concret China în România și în ce proiecte.
Marile proiecte cu China. Bobby Păunescu, singurul privat la masa Guvernului
Printre cele mai semnificative acorduri semnate este cel pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare, asumat de ministrul pentru Energie, Constantin Niță și ministrul chinez al Dezvoltării, Xu Shaoshi.
Construcția centralei termoelectrice de la Rovinari, un proiect de un miliard de euro, care ar urma să înceapă în 2014 și să dureze 5 ani, este prevăzută într-un acord pe care și-au pus semnătura Laurentiu Ciurel, directorul CE Oltenia, și Li Qingkui, președintele China Huadian Corporation, compania care produce 10% din energia electrică a Chinei.
Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sunt menționate într-o scrisoare de intenție pe care șefa Nuclearelectrica, Daniela Lulache, a semnat-o la Guvern cu He Yu, președintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN), principala companie energetică de stat de la Beijing.
O altă companie de stat, China National Electric Engineering Co se va implica în reabilitarea grupurilor 3 și 4 de la centrala termoelectrică Deva. Directorul CE Hunedoara a semnat un acord în acest sens cu președintele companiei chineze, Zhao Ruolin.
Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, o investiție pentru care Guvernul negociază cu chinezii din 2011, ar urma să fie adjudecată de Sinohydro Corporation, companie care a realizat 50% din hidrocentralele lumii. O „scrisoare de confort” pentru Tarnița, proiect evaluat la 1,2 și 1,5 miliarde de euro, a fost semnată de Dan Cârlan, director de proiect, cu Yun Liang, vicepreședintele Sinohydro.
Singura companie privată invitată la Guvern pentru a fi parte a unui acord este Romanian Păunescu Corporation, firma lui Bobby Păunescu, implicată în ultimii ani în afaceri cu energie eoliană. Potrivit informațiilor transmise de Guvern, Păunescu a semnat cu MINGYANG Wind Power Group, a patra companie de profil din China, un acord investiții în centrale eoliene și echipamente de export.
Ce vor chinezii din România: vite, oi și garanții la licitații
Pe lista Guvernului se află și două acorduri pentru export de carne de porc și de bovine pentru reproducție. Potrivit unei analize ZF, potențialele comenzi ale compaÂniilor din China ar urma să pună presiune pe piața creșterii animalelor din România având în vedere că cerințele de export de 3 milioane de porcine înÂseamnă două treimi din efectivul local, cele 3 milioane de ovine înseamnă 20% din totalul intern, iar cele 0,5 milioane de vaci acoperă o pătrime din șeptel.
Pentru Li Keqiang, „România are avantaje din punct de vedere agricol”. Cu șabloane din comunism – „România este grânarul Europei”- , premierul chinez a explicat că este interesat de exportul de carne și de cereale, dar a cerut și garanții că firmele de la Beijing care se vor veni la licitații la București vor fi tratate pe picior de egalitate cu cele din UE. A pus-o, indirect, Victor Ponta. „În condiții egale de de concurență, există multe proiecte în care companiile din China au o ofertă financiară mai bună. I-am garantat prim-ministrului că atunci când oferta unei companii chineze este mai bună, aceea va fi în mod obligatoriu câștigătoare”, a garantat Ponta.
Tot astăzi, ministrul Economiei, Andrei Gerea și Gao Hucheng, ministrul Comerțului în China, și-au pus semnătura pe două memorandumuri legate de promovarea investițiilor comune și de înființarea în comun a unui parc tehnologic, iar ministrul Comunicațiilor, Dan Nica semnează un memorandum cu Huawei Technologies Co. Ltd, deja prezentă în România.
Înființarea Institutului Cultural Român de la Beijing și a Centrului Cultural Chinez de la București și programul cultural pentru 2013-2016 apar într-o înțelegere semnată de Titus Corlățean și de Huo Yuzhen, ambasadorul Chinei la București.
Premierul chinez, atent la semnalele UE
Atent la mesajul trimis vineri de Comisia Europeană Europeană, care a atenționat cele 11 state membre reprezentate mâine la Summitul țărilor Europei de Est cu China să nu negocieze peste capul Bruxelles-ului, Li Keqiang a încercat, de la București, să dea Bruxellesului semnale că lucrul acesta nu se va întâmpla. „Cooperarea China-Europa de Est este o parte importantă a cooperării China-UE. Dorim să vedem o Europă unită, prosperă, deyvoltată și o monedă euro puternică. Considerăm că România e un pilon important pentru relația China-UE”, a justificat el potențialele sume care se vor investi în regiune după întâlnirile de la București.
Dacă premierul Victor Ponta a evitat să comenteze avertismentul de la Bruxelles, susținând că nu a primit nimic la Palatul Victoria, președintele Traian Băsescu l-a catalogat azi ca fiind „neispirat. „”S-a dat un mesaj al Bruxelles „atenție să nu ieșiți din linia UE”. Cred că acest mesaj a fost neinspirat mai ales când vine într-o țară ca România în care egoismul i-a răpit șansa pentru Nabucco. Am privit ironic mesajul Bruxellesului. Vroiam să transmit un răspuns „dar cu Nabucco ce-ați avut?” „, a spus Băsescu la RRA.