Chiul în masă în Parlament. Votul în cazul Bejinariu, amânat pentru a doua oară. VIDEO

„Este deplorabil că suntem atât de puțini. Este ultima ședință a actualei legislaturi. Ar fi trebuit să dovedim responsabilitate, să venim la serviciu, să ne facem treaba de deputați pentru care am fost aleși. Din nefericire, iată, suntem doar 50-60”, a spus deputatul independent Remus Cernea, de la tribuna Camerei, potrivit Mediafax.

În schimb, liderul grupului UDMR, Mate Andras Levente, le-a luat apărarea colegilor săi.

„Se cunoaște că în campanie mulți colegi lucrează în teritoriu. Ăsta e rolul oamenilor politici, de a strînge voturi în campanie. Eu nu pot să spun că sunt vinovați cei care nu au venit, nu e corect acum să ne certăm între noi pentru că unii lipsesc”, a spus Mate Andras Levente.

Lunea trecută, președintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, anunța suspendarea ședinței de plen în care trebuia să se voteze cererea DNA de încuviințare a începerii urmăririi penale a deputatului Eugen Bejinariu, tot din lipsă de cvorum, în condițiile în care în sală erau prezenți doar 130 de deputați. Cvorumul Camerei Deputaților este de 177 de deputați.

Secretarul general al PSD, Marian Neacșu, declara, la acel moment, că Bejinariu ”nu va beneficia de niciun fel de umbrelă a PSD” și îi solicita să își dea demisia din Parlament. La rândul lor, liberalii i-au cerut deputatului să își dea demisia.

Anterior, Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților aprobase cererea DNA privind încuviințarea începerii urmăririi penale a fostului secretar general al guvernului în mandatul lui Adrian Năstase în dosarul „Microsoft”. 11 deputați juriști au votat în favoarea cererii procurorilor anticorupție, cinci împotrivă, iar doi s-au abținut.

La ieșirea de la ședință, Bejinariu a precizat, în fața jurnaliștilor, că nu a purtat discuții cu niciun reprezentant nici de la Microsoft, nici la Fujitsu Siemens.

„Nu am fost implicat în niciun fel în procedura de negociere, nu am discutat cu nimeni, cu niciun reprezentant. Nici de la Microsoft, nici la Fujitsu Siemens. Cu domnul Florică am discutat după ce s-au întâmplat aceste lucruri, dar nu am avut niciun fel de discuții cu privire la contract (…) Au fost ministerele de specialitate, Ministerul Comunicațiilor și Ministerul Educației. Nu aveam de ce să favorizez compania Fujitsu Siemens. Nu îi cunoșteam, nu știam nici compania”, declara Bejinariu la ieșirea de la ședința Comisiei juridice.

Cu privire la votul dat de Comisia juridică, Bejinariu preciza că nu este surprins.

„Știți că Comisia juridică dă un vot pe forma și nu pe conținutul dosarelor și pe referatul transmis de procurori de la DNA”, mai spunea acesta.

DNA a cerut urmărirea penală a fostului secretar general al guvernului, Eugen Bejinariu, în prezent deputat, pentru abuz în serviciu în dosarul „Microsoft”. Acuzația pe care procurorii anticorupție i-o aduc lui Eugen Bejinariu este de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, în perioada în care a deținut funcția ministerială.

„Bejinariu Eugen a exercitat următoarele activități: a inițiat și a susținut proiectele a două hotărâri de guvern (nr. 1473/11.12.2003 și nr. 470/01.04.2004), prin care s-a aprobat încheierea între Guvernul României și Fujitsu Siemens Computers GmbH, a unui contract comercial de închiriere de licențe referitor la produsele Microsoft, invocându-se, în mod nereal, calitatea Fujitsu Siemens Computers de unic distribuitor pentru aceste produse, în scopul de a favoriza această firmă prin evitarea organizării unei licitații publice; a inițiat și susținut proiectul Hotărârii de Guvern nr.1778/21.10.2004, prin care s-a aprobat extinderea contractului comercial de închiriere de licențe încheiat la data de 15.04.2004 între Guvernul României și Fujitsu Siemens Computers GmbH și pentru produsele educaționale Microsoft, fără a exista un necesar fundamentat; a semnat contractul comercial de închiriere licențe Microsoft din data de 15.04.2004 și actul adițional la acesta, cunoscând că nu era justificată achiziția din sursă unică”, se preciza în cererea Direcției Naționale Anticorupție.

Procurorii acuză că, în acest fel, s-a creat un prejudiciu total de aproape 67 de milioane de dolari.