Cinci MESAJE DE ANUL NOU. Ce urări și predicții fanteziste au făcut președinții României de Revelion, „dintre steaguri” sau „de pe trotuar”

Clasicele MESAJE DE ANUL NOU nu i-au ocolit nici pe președinții României. Că le-au plăcut discursurile au arătat-o toți, de la Nicolae Ceaușescu la Traian Băsescu, mai ales de ANUL NOU, fie filmați dintre steaguri, în birou, fie din piața publică, dintre tunurile cu artificii.

Din vorbele prezidențiale de REVELION au ieșit bâlbe, poticneli, clișee, dar și cele mai fanteziste predicții. Lui Ion Iliescu i-au plăcut însă atât de mult, încât le-a repetat și anul următor fără a schimba o virgulă. Printre puținele profeții prezidențiale care s-au adeverit a fost intrarea în Uniunea Europeană în 2007, care a „bântuit” toate discursurile aproape 10 ani.

MESAJE DE ANUL NOU pe care să NU le trimiți: o URARE DE ANUL NOU 2013 cu care nu dai greș

MESAJE DE ANUL NOU. 10 URĂRI de REVELION transmise prin SMS prietenilor apropiați

De la alb-negru, mesajele prezidențiale au trecut la color, apoi la transmisiuni directe din piețe publice și s-au redus, în ultimii doi ani, la un comunicat de presă cât o felicitare cu pahare de șampanie pe fața lucioasă. „Cu prilejul Noului An pe care îl întâmpinăm în această noapte, vă adresez gândurile mele cele mai bune, însoțite de calde urări de sănătate, prosperitate și bucurie alături de cei dragi. Fie ca anul 2013 să fie unul al liniștii și al solidarității între români! La mulți ani!”, a postat astăzi Președinția pe site-ul oficial, după ce președintele Băsescu își făcuse deja urările neoficiale în plimbare, la Covasna.

Ultima dorință de Anul Nou a lui Nicolae Ceaușescu

„Dragi tovarăși și pretini”, „Dragi concetățeni”, „Dragi compatrioți”, „Români”, „Oameni buni” – așa era chemat poporul la miezul nopții să ia parte la bilanțul prezidențial. În buna tradiție comunistă, preluată de la Gheorghe Gheorghiu Dej, Nicolae Ceaușescu slăvea „realizările eroicei noastre clase muncitoare” și prevestea „tutulor (sic!) oamenilor muncii” un viitor fericit: „o dezvol­tare importantă a industriei, agriculturii și celorlalte ramuri de activitate, ridicarea continuă a nivelului de trai, material și spiritual, al poporului”.

„Să facem astfel încât, în 1989, să obținem cele mai bune rezultate în industrie, cea mai mare pro­ducție agricolă, să rea­lizăm în bune condiții investițiile și progresul tuturor sectoarelor de activitate”, răsuna ultima urare de An Nou a secretarului general al PCR, în 1988. În loc de „mărețe împliniri în toate domeniile de activitate”, anul 1989 i-a adus „poporului nostru” Revoluția și libertatea, iar lui Ceaușescu execuția.

A pățit-o și Gheorghe Gheorghiu Dej: „Privim înainte cu optimism și încredere, convinși că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea și prosperitaatea patriei noastre socialiste”. Discursul cel mai optimist, de la finalul lui ’64, s-a dovedit și ultimul.

Constantinescu, în lupta cu mafioții până la Apocalipsă

În anul în care a ajuns la Cotroceni, președintele Emil Constantinescu era optimist. Din vecinătatea bradului de Crăciun, dădea ca sigur în anul viitor „un program de luptă împotriva corupției, a activităților mafiote și a crimei organizate în general, pentru a readuce la bugetul național enormele sume de bani care sunt furate din avuția națională”.

Nu a fost să fie nici 13 ani mai târziu, când, de pe un trotuar din Sinaia, cu soția la braț, președintele Traian Băsescu trăgea linie și făcea planuri pentru 2010: „Avem nevoie și de o justiție dreaptă pentru toți, oameni simpli, cu bani sau fără bani”.

Un alt plan prezidențial prindea contur în vorbe pentru 1997. „Vă chem pe toți cei care purtați de grijă viitorului nostru comun să colaborăm la programul național „Copiii noștri”, pe care mă angajez să-l coordonez”, se angaja Emil Constantinescu, cu același rezultat. Președintele a rămas însă optimist. Înaintea apocalipticului 2000, după mineriade și faliment economic, încă vedea „o Românie prosperă construită pe bunastarea și fericirea fiecăruia dintre noi”.

Visele lui Iliescu legate de „aparatul productiv al țării”

Mult mai vag în termeni și în termeni, președintele Iliescu rostea ritos, la o lună după ce revenise la putere, în 2000: „Urmează proba faptelor de zi cu zi. Reconstrucția aparatului productiv al țării, relansarea agriculturii pe baza modernizării și eficienței”, pronostica Iliescu, asumându-și „construirea de noi punți între lumea politică și cetățenii țării”.

Fără foi și fără ochelari după anul 2000, cu zâmbetul larg afișat între steaguri la Cotroceni, Iliescu mergea și mai departe cu optimismul: „Doresc ca mandatul meu de șef al statului să fie unul al renașterii speranței. Voi face din societatea civilă principalul meu aliat”. A fost înlocuit de Traian Băsescu tocmai cu sprijinul vocilor societății civile.

Ce predicții a nimerit Băsescu

Președintele Băsescu a iubit mulțimile. Strigând numărătoarea inversă în Piața Universității, a anulat tradiția mesajelor înregistrate pe casetele beta pentru transmisiunile în direct. A venit și justificarea: „Puteam foarte bine să le fac într-un studio, între steaguri, dar mi-a rămas atât de întipărită în minte imaginea lui Ceaușescu și pe urmă a lui Iliescu urând românilor dintre steaguri, încât am refuzat varianta asta, clasică să spunem, pentru un președinte român”.

Foto: Mediafax

În primii ani de mandat, președintelui vesel, bând din șampanie și aruncând apoi sticla în mulțime, ca pe pălăria lui Varujan Vosganian după alegeri, i-au ieșit și predicțiile: „Împreună vom face istorie; împreună, vom face pașii pentru a intra în clubul select al țărilor Uniunii Europene. Să trăiți bine!”. Intrarea în UE a fost și urarea pentru 2005, ca la finalul lui 2006 să proclame „victoria” și să dea frâu liber fanteziilor politice: „Sunt convins că în trei-patru ani cu toții vom putea spune că România s-a schimbat profund”.

„Avem alte mize. Un sistem de educație performant, un sistem de sănătate care să ne satisfacă exigențele, să începem construcția autostrăzilor, să avem un mediu curat, să trăim în ambianță cu mediul”, trasa președintele „mizele” în 2007, într-un discurs din ce în ce mai lung.

Foto: Mediafax

După realegere, mulțimea s-a redus la câteva zeci de oameni ieșiți în stradă la Sinaia, dar planurile erau și mai mari: „În 2010, vom scapa din criză și optimismul ne va anima. 2010 este anul reformării statului, începând cu cea mai importantă instituție, Parlamentul”. După doi ani, noul legislative este tot bicameral și are, nu 300, ci 588 de parlamentari.

Culisele mesajelor de Anul Nou

Se știe, lui Ceaușescu nu-i spunea nimeni că se bâlbâie, că se poticnește, că stâlcește cuvinte. Era lăsat să coboare solemn, în cabinetul de la Comitetul Central în care se amenajase un mini-studio special pentru momentul înregistrării TV, cu stema pe un fundal auster și steagul țării și al partidului într-un colț de ecran. Mesajul se înregistra înainte de Crăciun, cât să fie montat fără bâlbe în timp util, iar Ceaușescu îl citea de pe un teanc de foi cu scris mare. Refuza ochelarii.

Un detaliu ignorat de Iliescu în primii ani. Preocupat să gesticuleze convingător peste „acumularea profundelor tensiuni sociale” sau „a veritabilei explozii a nemulțumirilor”, cu Nicolae Militaru, Dumitru Mazilu, Petre Roman și Silviu Brucan în cadru, președintele exersa în 1990 pentru zece ani de mesaje de An Nou. După 2000 s-a așezat la o măsuță de la Cotroceni, cu un aranjament din crengi de brad în față și steagurile în spate, răbdător, atent, fără foi și fără ochelari. Doi ani la rând a spus același lucru. „Sărăcia, corupția, birocrația, violența în societate sunt rele care trebuie combătute cu toată fermitatea”, a fost mesajul arc peste timp, 2003-2004. Fusese pregătit, cu pași mărunți, încă din 2000: „Avem prea multa sărăcie, prea multă mizerie. Ne confruntăm cu prea multă violență”.

Sursa: Antena1

Spre final de mandat, Ion Iliescu era deja dublat de Adrian Năstase. În 2002, în premieră, a cerut și el spațiu la TVR, să-și facă bilanțul și urările după mesajul tradițional al președintelui.

Laitmotive și clișee

Emil Constantinescu și Traian Băsescu nu și-au citit niciodată mesajele. Și tot ei au fost și cei care au pomenit de Dumnezeu în vorbele de Anul Nou. După întrebarea care i-a decis campania – „Credeți în Dumnezeu, domnule Iliescu?” – președintele Constantinescu a făcut din „credință” un laitmotiv al mesajelor sale. Dumnezeu a fost însă invocat cu precauție.

Un obișnuit al discursurilor inclusiv în biserică, președintele Băsescu nu a avut nicio reținere în acest sens. „Trebuie să folosim avantajele pe care ni le-a dat Dumnezeu”, și-a formulat el planurile din Turism pentru 2010. De altfel, formula „Dumnezeu să binecuvânteze România!” a însoțit mai mulți ani la rând urarea „Să trăiți bine!”.

Cu tot discursul liber, nici Traian Băsescu nu a sărit peste „noaptea magică a Anului Nou” sau peste „vremurile dificile” care „reclamă decizii dificile”. Cel mai prolific a fost însă Ion Iliescu. „Cumpăna dintre ani”, „prilej de bilanț și de speranță” nu putea trece pentru președintele Iliescu fără „pace socială și prosperitate”, „bunăstare și putere de muncă”, fără menționarea „polarizării nesănătoase a veniturilor” sau a „combaterii sărăciei”.

Mesajele Regelui Mihai

După revenirea în țară, Regele Mihai a întregistrat și el scurte mesaje transmise de televiziunea publică în jurnalele de știri din ultima zi a anului. Cu vocea stinsă și citind rar, Regele a vorbit despre criză, a dat urările pe încurajări și a propus o Constituție modificată „care să dea un rol limpede, neechivoc și implementat instituțiilor statului”.

„România, nevindecată deplin de anii comunismului nu poate fi un partener egal și respectabil fără instituții solide, predictibile și servite cu localitate. Viitorul României este în mâna instituțiilor, nu a oamenilor care le servesc (…) Vă transmit tuturor afecțiunea mea și a Casei Regale. Vom fi mereu alături de voi păzind valorile statului și ale națiunii noastre. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, și-a încheiat Regele mesajul din 2009.

LA MULȚI ANI! – MESAJE și URĂRI de ANUL NOU, de trimis prin SMS.