Cine face legile în România: 1 din 10 parlamentari este condamnat, urmărit sau trimis în judecată într-un dosar penal

Săptămânal, Parlamentul primește cel puțin o cerere de avizare a arestării sau urmăririi penale a unui senator sau deputat. Numai în luna februarie, procurorii au făcut astfel de sesizări pe numele unor foști miniștri ca Ioan Ariton, Elena Udrea sau Varujan Vosganian. Zilele trecute, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis condamnarea definitivă și irevocabilă a Monicăi Iacob-Ridzi la 5 ani de închisoare cu executare. Au existat însă și alte trei condamnări de parlamentari în dosare penale, mai puțin vizibile. Este vorba de cea a deputaților UDMR Mate Andras și Karoly Kerekes la 6 luni, respectiv la 1 an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese în urma angajării unor rude la birourile parlamentare, rămase definitive, dar și de cea a deputatului PSD Vasile Gliga la 1 an de închisoare cu suspendare, care poate fi însă contestată.

Dinspre DNA au venit, pe de altă parte, decizii de începere a urmăririi penale pe numele lui Sebastian Ghiță sau al lui Vlad Cosma, trimis deja în judecată și într-un dosar din 2014, cu suspiciuni de luare de mită.

Dacă în cazul arestării unui demnitar ca urmare a primirii unei pedepse cu executare mandatul acestuia încetează la scurt timp, în situația condamnărilor penale cu suspendare, ca și în cazul arestării preventive, a urmăririi penale pentru corupție sau a trimiterii în judecată de către ANI sau DNA, parlamentarii își continuă activitatea în Legislativ, ocupând aceleași funcții în comisiile de specialitate sau în grupurile politice.

EXCLUSIV Vești proaste de Crăciun pentru WIZ KHALIFA, rapperul american care s-a DROGAT pe scenă, la festivalul „Beach Please!”

07:00

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

Analizând dosarele penale deschise în ultimii patru ani, gândul a identificat 52 din cei 564 de senatori și deputați aflați în funcție care sunt, în același timp, fie condamnați, fie urmăriți penal, fie trimiși în judecată pentru conflict de interese ori pentru suspiciuni de corupție. Patru dintre ei iau decizii legate de legile în domeniul apărării și securității naționale, având acces la documente cu caracter secret. Alți patru se ocupă de legislația în domeniul administrației și un număr egal de cea în domeniul transporturilor și al energiei. Trei sunt membri ai Comisiei pentru industrii și tot atâția activează în comisiile juridice ale Parlamentului care avizează fiecare act normativ. Patru urmăresc deciziile legate de Buget și trei fac politicile economice ale României. Cei mai mulți, șase, populează Comisia pentru Drepturile Omului, doi controlează Guvernul pe politică Externă, câte doi elaborează legislația în agricultură, învățământ, sănătate, muncă, iar unul este membru al Comisiei de control a activității SRI.

Un parlamentar condamnat definitiv, în Comisia juridică

Un demnitar cu o condamnare definitivă și irevocabilă veghează, în prezent, Camera Deputaților, fiecare propunere care ar urma să devină lege. Este vorba de deputatul UDMR Mate Andras, condamnat definitiv pe 10 februarie la șase luni de închisoare cu suspendare într-un dosar deschis la inițiativa Agenției Naționale de Integritate, pentru conflict de interese.

Tot pe 10 februarie a fost însă condamnat, tot pentru conflict de interese, și tot cu suspendare de pedeapsă, și Karoly Kerekes, care va continua să activeze în grupul UDMR și în Comisia pentru muncă și protecție socială, luând deciziile preliminare pentru legile din acest domeniu și dându-și votul pentru toate celelalte acte normative care ajung în Parlament.

Condamnat la rândul său, anul trecut, la 3 ani și șase luni de închisoare cu suspendare în dosarul „Poșta Română”, fostul ministru liberal al Justiției, Tudor Chiuariu s-a retras la începutul sesiunii parlamentare din Comisia Juridică a Senatului, rămânând însă parlamentar și transferându-se într-o comisie cu viyibilitate redusă: cea pentru Drepturile Omului.

Sunt însă numai 3 dintre cei 13 deputați care au fost condamnați în ultimii doi ani, 7 dintre ei definitiv și irevocabil și alți șase în primă instanță, cu posibilitatea de a contesta decizia. Între aceștia din urmă, Vasile Gliga (deputat PSD) este președinte al Comisiei pentru tehnologia informației, iar Ghervazen Longher (reprezentant al minorităților) secretar la Cercetarea abuzurilor. În cazul ambilor, ANI a sesizat instanța pentru conflict de interese.

În ciuda condamnării definitive și irevocabile într-un dosar finalizat de instanță în 2014 și propunerii sale pentru arestare în cazul retrocedărilor ilegale – „dosarul Bica” – UDMR nu i-a retras lui Marko Attila rolul de secretar al Comisiei pentru Drepturile Omului. Plecat din țară înainte ca Parlamentul să permită procurorilor să îl aresteze, Marko Attila și-a păstrat funcțiile și statutul, anunțând recent prin avocat că „este sub protectaoratul premierului maghiar Viktor Orban”.

Condamnările parlamentarilor în dosare penale în utimii ani. Sursele informațiilor: Camera Deputaților, Senatul, ANI, ÎCCJ.

Alte 47 de cazuri de actuali parlamentari care și-au angajat rudele la birourile parlamentare sunt în prezent în investigația ANI, ca urmare a unei sesizări făcute săptămâna trecută de „un grup de deputați”.

Cine reglementează Administrația, Transporturile, Economia, Justiția

Nume cu notorietate, de la cel al ministrului Liviu Dragnea (PSD), la cel al lui Vlad Cosma (PSD), fiul președintelui CJ Prahova sau la cel al fostului ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu (PNL), se află pe lista celor 17 actuali parlamentari deja trimiși în judecată.

Dragnea – în dosarul Referendumului din 2012. Dobrițoiu – cu suspiciunea de „achiziționare, în condiții nelegale, a unor locuințe de serviciu la preț subvenționat”, de la Ministerul Apărării Naționale. Anghel Stanciu, unul dintre artizanii actualei legi electorale și printre parlamentarii cu cele mai multe mandate în Legislativ, pentru conflict de interese.

Finalizarea cercetărilor de către procurori sau de inspectorii ANI și formularea unor acuzații care au fost trimise instanței nu au dus însă la modificarea, în niciun fel, a rolului în comisii – cheie sau a funcțiilor parlamentare ori guvernamentale ale celor trimiși în judecată.

În ce domenii iau decizii parlamentarii trimiși în judecată, puteți vedea mai jos:

Parlamentarii trimiși în judecată pentru conflct de interese sau fapte de corupție. Sursele informațiilor: Camera Deputaților, Senatul, ANI, DNA.

Camera, Senatul și cei 22 de urmăriți penal

Cei mai mulți dintre parlamentarii cu dosare sunt însă în faza urmăririi penale. Aici se regăsesc Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta și liderul grupului PSD din Senat, Alexandru Mazăre, fratele primarului Radu Mazăre, Elena Udrea, Sebastian Ghiță, ca și foștii miniștri Dan Șova, Ioan Ariton, Șerban Mihăilescu, Valerian Vreme și Ecaterina Andronescu.

În cazuri precum cel al lui Titi Holban, Camera i-a asigurat deputatului protecția în fața arestării. În altele, precum cel al Elenei Udrea, a permis-o. În toate însă, suspiciunile procurorilor, chemarea la audieri ori declanșarea începerii urmăririi penale nu au influențat însă decizia politică prin care 9 din cei 22 de parlamentari au primit o funcție într-o importantă comisie parlamentară sau în grupul din care fac parte.

Așa cum Ilie Sârbu a rămas liderul grupului PSD din Senat, Iulian Iancu, urmărit penal în dosarul lui Toni Greblă, a rămas președintele Comisie de industrii, cu rol decisiv în legislația din domeniul energiei. Fostul ministru al Economiei, Ion Ariton (PNL), este pe mai departe sectretarul Comisiei pentru Transporturi și energie din Senat, Ecaterina Andronescu, cercetată în dosarul „Microsoft”, va conduce în continuare Comisia pentru Învățământ, iar Sebastian Ghiță figurează și în prezent ca membru al Comisiei care controlează activitatea SRI.

Parlamentarii în cazul cărora DNA a început urmărirea penală. Sursele informațiilor: Camera Deputaților, Senatul, DNA.

Ajuns la 52 din cei 564 de parlamentari (față de 588 cu care și-a început mandatul actualulul Legislativ), numărul titularilor de dosare penale încă în funcție poate fi, în realitate, chiar mai mare, nefiind luate în calcul cercetările prelminare ale procurorilor. Într-o astfel de situație se aflau, la finalul anului trecut deputatul PC Bogdan Ciucă, președintele Comsiei Juridice și Camera Deputaților, și senatorul PC Eugen Durbacă, cercetați într-un dosar disjuns din cel al fostului deputat PDL Mihai Boldea. Gândul a solicitat DNA precizarea statutului actual al celor doi parlamentari, dacă există, în dosar, fără a primi, până la data publicării articolului, un răspuns.

Dincolo de cei 52 rămași, alți 16 parlamentari au plecat în ultimele luni fie în contextul unor dosare penale, fie după tranșarea în Justiție a incompatibilității lor. Viorel Hrebenciuc și Miron Mitrea au demisionat, lui Petre Roman i-a fost revocat mandatul, Dan Voiculescu, Relu Fenechiu, George Becali, Antonie Solomon se numără printre cei arestați ca urmare a unor condamnări definitive. Ștefan Bucur Stoica, Akos Mora și Aurel Nechita au plecat, la rândul lor, din motive de incompatibilitate.