Cine face softul de 1 milion de euro care va număra voturile la alegerile europarlamentare

Autoritatea Electorală Permanentă va cumpăra în acest an pachetul informatic pentru centralizarea rezultatelor alegerilor din 25 mai de la Asseco SEE, cu care s-a semnat, pe 20 martie un contract în valoare de 5, 89 milioane de lei (echivalentul a 1,3 milioane de euro) fără TVA.

Firma câștigătoare aparține ASSECO SOUTH EASTERN EUROPE SA, o companie cu sediul în Polonia care, potrivit informațiilor Ziarului Financiar, a intrat pe piața românească în 2007, prin preluarea controlului societăților Fiba Software și Net Consulting, cumpărând ulterior și Professional Bank Systems & Software (Probass).

În România, compania este administrată de Cătălin Liviu Gheorghe, Călin Bârseti, Vladimir Aninoiu, Dragoș Șerban Stan, Olga Nicolăescu și Sorin Vișan și a făcut anul trecut, în asociere cu SIVECO (titulară a numeroase contracte cu statul), sistemul informatic pentru Registrul Electoral, în valoare de 1 milion de lei fără TVA.

Serviciile informatice sunt finanțate în România la fiecare rundă de alegeri cu aproximativ 1 milion de euro, motivul principal fiind acela că legislația nu prevede posibilitatea unor contracte multianuale pentru asistența tehnică, iar statul nu are o instituție care să își asume funcționarea fără erori a unei astfel de aplicații în noaptea alegerilor. Anul acesta a apărut însă și un motiv suplimentar: Microsoft a anunțat că nu va mai asigura din aprilie în instituțiile de stat mentenanța pentru Windows XP, pentru care nu a fost înnoită licența, iar INS nu a mai plătit de 2 ani asistența pentru aplicația folosită până acum la scanarea proceselor verbale în fiecare secție de votare.

Pe ce dă AEP 1,3 milioane de euro

Potrivit informațiilor gândul, contractul, care lasă posibilitatea subcontractării, a fost atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă prin negociere fără anunț de participare, la care au fost invitate 6 companii din IT: SIVECO, TEAMNET, ASSECO SEE, HP, INTRAROM și ROMSYS. Valoarea estimată inițial a fost de 5.917.741,93 de lei fără TVA, iar prețul final va fi de 5.890.000 fără TVA, incluzând aplicația pentru centralizarea rezultatelor, softul pentru scannarea proceselor verbale și suportul tehnic pentru testare, pentru certificare, pentru securizarea aplicației, pentru centralizarea rezultatelor alegerilor, asigurat de aproximativ 190 de persoane.

Ca în fiecare an electoral, contractul a fost atribuit prin negociere fără publicarea unui anunț prealabil, cu justificarea urgenței, în condițiile în care Guvernul a aprobat bugetul pentru alegeri cu trei luni înainte de 25 mai, iar aplicația trebuia să intre în faza de testare la cu o lună și jumătate cel puțin înainte de data scrutinului. În calendarul AEP, softul ar urma să fie testat în luna aprilie prin simulări, testat și implementat la nivel național între 1 și 15 mai în așa fel încât cu 10 zile înainte de alegeri să intre în așa-numita procedură de certificare spre neschimbare.

Pe de altă parte, Hotărârea de Guvern 103/2014 prin care s-au alocat, pentru europarlamentarele din acest an, 148.744.000 de lei a fost publicată în Monitorul Oficial pe 24 februarie.

Sursa: Monitorul Oficial

Cu 10 zile înainte de data alegerilor, aplicația în forma finală va fi inscripționată pe un CD și pusă la dispoziția partidelor care doresc să o testeze. Softul poate fi folosit inclusiv într-un proces paralel de numărare a voturilor dacă partidele își fac pe cont propriu o interfață prin care datele să poată fi introduse manual.

În varianta sa oficială, aplicația va funcționa numai prin introducerea proceselor verbale din fiecare secție de votare, printr-un soft de scannare, datele urmând a fi ulterior centralizate automat până la repartizarea mandatelor.

De ce se cumpără în România câte un soft pentru fiecare rundă de alegeri

În urmă cu 5 ani, la precedentele alegeri europarlamentare, AEP a cumpărat, potrivit datelor din Sistemul electronic de achiziții publice, o aplicație care a costat la acea vreme 1.412.632 de lei fără TVA. Vicepreședintele AEP, Marian Muhuleț, explica în februarie pentru gândul că aceasta nu mai poate fi însă folosită de la o rundă electorală la alta, deși este încă funcțională.

„Printre altele, a scăzut numărul de mandate de la 33 la 32 și atunci noul program trebuie să ne spună la final cine sunt cei 32 de candidați care intră în Parlamentul European. În plus, noi nu ne putem asuma cum funcționează acest program și nici instalarea lui. Sunt 42 de birouri județene, este Biroul Electoral Central, alte șase birouri electorale de sector. Mai este vorba și de stadiul de prelucrare a informațiilor. Firma trebuie să își asume și partea de instalare în toate locațiile și buna funcționare”, explica Muhuleț.

Dacă reducerea numărului de mandate de la 33 la 32 se poate face facil, prin modificarea unui simplu parametru, legislația incompletă, dar și renunțarea unor instituții la a-și mai plăti licențele pentru aplicații și sisteme de operare fac ca noul soft să aibă nevoie de mai multe ajustări, susțin reprezentanți ai AEP. Astfel, în acest moment, există:

• Problema mentenanței pe care Microsoft nu o mai asigură, din aprilie, pentru Windows XP, având în vedere că Guvernul nu a mai înnoit licențele pentru nicio instituție publică face ca în acest moment să nu fie clar pe ce sistem de operare va fi instalat noul soft. În caietul de sarcini se menționează că firma câștigătoare trebuie să își asume trecerea de la XP la Windows 7. Pe de altă parte, Institutul Național de Statistică, deși are calculatoarele pe care să ruleze Windows 7, nu are și numărul necesar de scannere compatibile, lipsindu-i în jur de 120 de astfel de echipamente. Varianta de lucru este, în aceste condiții, o aplicație care să funcționeze în trei scenarii: pe Windows XP, pe Windows 7, dar și într-o variantă hibridă, cea mai probabilă, de altfel. AEP se bazează și pe faptul că vulnerabilitățile anunțate de Microsoft sunt vulnerabilități în internet, or la alegeri se folosește o rețea internă securizată de STS;

• Problema aplicației de scannare. În 2007 și 2009 s-a folosit pentru scannarea proceselor verbale în vederea introducerii rezultatelor în sistem o aplicație INS. De doi ani, Guvernul nu a mai plătit mentenanța și suportul tehnic. În consecință, pachetul va include și o aplicație de scannare cu suport pe un an;

• Problema securizării datelor. Criptarea datelor trebuie updatată pentru a nu risca „spargerea” softului;

• Problema bazei de date. Sistemele de gestiune a bazelor de date au, în decurs de 5 ani, în medie, două versiuni noi;

• Problema asistenței tehnice. Nu există, în acest moment, nicio instituție a statului care să își asume rezolvarea unor erori care ar apărea la centralizarea datelor;

• Problema neclarităților legislative. Ca urmare a respingerii în Parlament a OUG 1/2007 care a modificat la alegerile din 2007 și la cele din 2009 legea 33/2007 a euroalegerilor, pentru acest tip de scrutin nu este în acest moment prevăzut clar cum se calculează pragul de 5%. Practic, acesta nu mai este în prezent definit ca parte întreagă rezultată prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la 20, ceea ce face ca nici aplicația să nu poată fi setată în funcție de acest rezultat matematic. În aceste condiții, AEP ar urma să se adreseze BEC care să clarifice cum se va calcula pragul: prin rotunjire în plus sau în minus. O neclaritate similară apare în situația în care doi competitori ar ieși din alegeri cu rezultate având câturi identice, nefiind în acest moment prevăzut în lege cum se face departajarea. Nici un aspect din cele menționate nu a fost luat în calcul de Guvern în februarie atunci când a modificat legea prin ordonanță de urgență.

Negocierea directă, unica modalitate de cheltuire a banilor de soft electoral

Atribuirea prin negociere directă a fost, cu concursul fiecărui Guvern, în ultimii 6 ani, o regulă și nu o excepție la încredințarea contractelor pentru softurile electorale. Acum cinci ani, la alegerile pentru Parlamentul European, sistemul informatic care a costat 1.412.632 de lei a fost realizat de SIVECO, în urma unui contract atribuit prin negociere directă, fără anunț de participare. Alți 2.303.745 de lei s-au cheltuit, separat, pentru un soft de arhivare a listelor electorale.

Cu argumentul că de fiecare dată Guvernul a stabilit bugetul prea târziu, mai exact cu doar trei luni înainte de alegeri, cum este și cazul acestui an, AEP a negociat de fiecare dată direct cu câteva firme, în unele situații câștigătorul fiind și singurul participant care a achiziționat caietul de sarcini.

În acest mod, contractele au fost până acum câștigate alternativ fie de SIVECO România, o firmă care apare în referate ale procurorilor DNA pentru contracte cu statul, suspectate de atribuire preferențială, fie de TEAMNET INTERNATIONAL, companie aflată până nu demult în portofoliul ASESOFT.

Astfel, în 2008, softul pentru alegerile parlamentare a fost achiziționat de la TEAMNET cu peste 5,8 milioane de lei, fără TVA, istoria repetându-se în 2012, la locale când firma a primit, prin aceeași procedură de negociere directă 4.884.765 de lei pentru servicii.

La alegerile locale din iunie 2008 costurile s-au ridicat la 2.535.672 lei, iar factura a fost încasată de SIVECO. În 2009, la prezidențiale, SIVECO a primit, tot prin negociere, contractul pentru o aplicație de 5.361.593 de lei cu ajutorul căreia s-au centralizat rezultatele, iar în 2012, la alegerile parlamentare, a încasat pentru aceleași servicii 7.180.000 de lei.