Cine sunt miniștrii cu probleme din Cabinetul Dăncilă. Lista celor care au intrat în vizorul DNA

Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani

Radu Oprea, propunerea PSD pentru preluarea ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, este unul dintre politicienii cu probleme de integritate care vor ajunge la Palatul Victoria după obținerea votului de încredere din Parlament. 

Acesta a fost trimis în judecată, alături de Mihail Ștefănescu și firmele Urban Electric și ICIM, pentru evaziune fiscală și complicitate la infracțiunea de spălare de bani, prejudiciul produs în acest caz fiind de peste 220.000 de lei.

EXTERNE Consiliul European: Războiul din Ucraina, migrația și politica externă, pe masa liderilor UE/ Zelenski, invitat la Bruxelles pentru discuții decisive

07:45

ACTUALITATE Incendiu la Spitalul Colentina. 8 pacienți au fost evacuați

07:35

Întrebat despre dosarul de evaziune fiscală în care este implicat, Radu Oprea a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că acest lucru nu este o vulnerabilitate și că dosarul a fost trimis înapoi procurorilor.

„Nu am fost trimis în judecată. Dosarul a fost trimis înapoi către procurori de către instanță acum mai bine de un an. Și de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Acest dosar nu este nicio vulnerabilitate”, a declarat Oprea, pentru MEDIAFAX. Senatorul a mai spus că nu ar fi candidat pentru un nou mandat de parlamentar în cazul în care ar fi avut probleme penale.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Radu Oprea și Mihail Ștefănescu, administratori ai firmelor Urban Electric și ICIM, au ajutat societățile comerciale M. SRL și SSWA SRL, precum și pe reprezentanții legali sau de fapt ai acestora să deruleze și să înregistreze operațiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziție de contracte de prestări servicii și lucrări fictive și emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operațiuni comerciale fictive.

Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor, că în perioada aprilie – noiembrie 2012, SC Urban Electric SRL a înregistrat în contabilitate cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, respectiv o factură emisă de SC M.C. SRL Ploiești, în valoare de 228.740 de lei și alte patru facturi emise de SC SSWA SRL Ploiești, în valoare 357.422 de lei.

Și societatea ICIM SA Ploiești, în perioada iulie 2010 – noiembrie 2012, a înregistrat în contabilitate cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, respectiv o factură emisă de SC G.C.E. SRL, în valoare de 51.383 de lei, o altă factură emisă de SC B. SRL, în valoare de 666.834 lei și opt facturi emise de SC SSWA SRL, în valoare de 270.834 lei, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.

Tot firma ICIM Ploiești, în perioada septembrie 2009 – noiembrie 2012, ar fi achitat, prin zece bilete și nouă ordine de plată diferite, sume către societăți comerciale de tip „fantomă”, toate reprezentând transferuri bancare, „cunoscând că banii provin din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală”, susțin procurorii.

„Astfel, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 2011 – 2013, societățile comerciale SC MC SRL Ploiești, SC SSWA SRL Ploiești și altele, administrate în fapt și în drept de alte persoane, au simulat operațiuni comerciale cu mai multe societăți solvabile, printre care și inculpatele SC ICIM SA și SC Urban Electric SRL, administrate de inculpații Oprea Radu Ștefan și Ștefănescu Mihail, în scopul evazionării bugetului de stat și disimulării rezultatului ilicit pentru albire al produsului infracțiunii mijloc, interpunând în schema infracțională mai multe societăți comerciale tip «fantomă», administrate în fapt de cetățeni sârbi și eleni, cu ajutorul cărora sumele de bani au fost transferate de la una la alta, «în cascadă», în scopul albirii lor succesive”, potrivit rechizitoriului.

Furnizorii nu aveau bază materială reală pentru susținerea activităților declarate, astfel că acestea nu funcționau la sediile menționate și nu dețineau angajați, operațiunile declarate fiind efectuate pentru a simula operațiuni economice între societățile respective, scopul final al acestor tranzacții fiind retragerea de către o persoană împuternicită a sumelor de bani rezultate din aceste circuite bancare, au mai arătat procurorii.

Raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză a concluzionat că prejudiciul cauzat bugetului de stat prin faptele de evaziune fiscală comise este în cuantum de 223.631 de lei.

DNA cere redeschiderea unui dosar pe numele lui Paul Stănescu, vicepremier și ministrul Dezvoltării

Un alt PSD-ist al cărui dosar ar putea fi redeschis de DNA este vicepremierul și ministrul Dezvoltării Paul Stănescu. Direcția Națională Anticorupție a cerut săptămâna trecută redeschiderea unui dosar pe numele său, un dosar care vizează fapte din 2010, el fiind anchetat anterior de DNA Craiova și închis în 2013. Primul termen va avea loc pe data de 25 ianuarie.

În dosar mai sunt vizate și alte trei persoane: Marian Belu Briceag, Florin Cotoșman (fost șef în cadrul Gărzii de Mediu ) și Remulus Manolache.

Ar fi vorba despre un dosar deschis pentru presupuse fapte din 2010, de pe vremea când Paul Stănescu era președinte al Consiliului Județean Olt. La acea vreme, procurorii DNA Craiova au investigat modul de finanțare al echipei de fotbal FC Aluminiu ALRO Slatina, fiind suspectată modalitatea prin care instituția publică a susținut financiar echipa de fotbal.

Cercetările au fost demarate în urma unui raport al Curții de Conturi pe anul 2010, fiind vorba despre o finanțare nerambursabilă de peste două milioane de lei. În 2013, dosarul a fost închis de DNA Craiova.

Paul Stănescu a fost respins în data de 16 ianuarie, de către președintele Klaus Iohannis, pentru funcția de premier interimar. 

Stănescu a preluat funcțiile de ministru al Dezvoltării și vicepremier, în locul lui Sevil Shhaideh, după ce aceasta a demisionat la cererea lui Mihai Tudose, care a invocat problemele cu justiția ale acesteia, mai exact ancheta în dosarul „Insula Belina”.

„În 2010, Curtea de Conturi a făcut verificări de fond, a spus că totul e în regula. După aceea, un cetățean a cărui identitate, spune DNA, nu a fost găsită, a făcut o sesuzare in dos cu finantarea echipei de fotbal Alro Slatina și au început cercetările. DNA Craiova a avut un expert, au verificat dacă există prejudiciu, DNA Craiova a zis că nu exista prejudiciu și în baza constatărilor au dat neînceperea urmăririi penale. Pe 17 ianuarie 2018 DNA cere redeschiderea din nou a acestui dosar. Nu știu care e cauza.

Mai sunt de la Curtea de Conturi trei auditori citați în acest dosar și s-a amânat. În momentul în care voi deveni inculpat în acest dosar, eu, Paul Stănescu, îmi voi pune imediat demisia pe masa primului ministru. (..) Eu cred ca totul a fost legal”, a declarat Paul Stănescu la instanța supremă.

Rovana Plumb, suspectată de complicitate la abuz în serviciu. Deputații au blocat în plen începerea urmăririi penale

Un membru al Guvernului pentru care DNA a cerut urmărirea penală este Rovana Plumb, propusă acum pentru Ministerul Fondurilor Europene. Pe 22 septembrie, procurorii anticorupție au cerut încuviințarea urmăririi penale pe numele său în Dosarul Belina,  în legătură cu săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul care o vizează și pe fostul vicepremier Sevil Shhaideh, referitor la trecerea ilegală a unei părți din Insula Belina și Brațul Pavel în administrarea Consiliului Județean Teleorman.

Aceștia au arătat că în calitatea sa de la data săvârșirii faptelor, și anume cea de ministru al Mediului, „a inițiat și promovat H.G. 858/2013 (proces care a durat numai 17 ore), cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative”.

Hotărârea de guvern a fost adoptată câteva luni mai târziu, pe 27 noiembrie, Brațul Belina și Brațul Pavel fiind trecute din domeniul public în administrarea CJ Teleorman. Procurorii susțin că modul în care au fost făcute aceste demersuri încalcă Constituția României, dar și o serie de dispoziții care reglementează procesul de legiferare.

„Adoptarea hotărârii de guvern a fost posibilă în condițiile în care, în calitate de secretar de stat în cadrul M.D.R.A.P, prin semnare, suspecta Sevil Shhaideh și-a însușit în totalitate conținutul notei de fundamentare și a proiectului de hotărâre de guvern, a inițiat și a promovat H.G. 943/2013 prin care se consfințea transmiterea unor părți din imobilele Insula Belina și Brațul Pavel, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă ce nu permiteau un astfel de transfer, aspect semnalat în repetate rânduri de către Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției”, arată procurorii referitor la implicarea lui Shhaideh în acest dosar.

„De menționat că, anterior acestor demersuri, suprafețe din Insula Belina și Brațul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private. Pentru a nu atrage atenția administrației publice centrale cu privire la existența unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina și brațul Pavel, s-a dorit obținerea unor extrase de carte funciară curate, în care să nu apară contractele de închiriere având ca părți Administrația Apele Române și această societate comercială. (…)

Un aspect relevant este că, prin forma finală a HG 943/2013 se renunță la exprimarea „pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv și de agrement ‘Dunăre-Belina-Seaca'”, ceea ce reprezenta motivul inițial invocat pentru trecerea către Consiliul Județean Teleorman a celor 2 obiective. Apare în schimb o sintagmă mai generală și anume „în vederea reabilitării și valorificării cadrului natural al zonei Dunării – Belina -Brațul Pavel”, explică DNA. 

Deputații au respins, însă, în plen cererea DNA de urmărire penală a Rovanei Plumb, în dosarul „Insula Belina”, cu 183 de voturi împotrivă și 99 de voturi pentru, blocând astfel anchetarea sa. 

Viorel Ilie, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, scăpat și el de DNA de colegii parlamentari. Procurorii anticorupție au cerut urmărirea penală pentru instigare la infracțiunea de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității

Și ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, a fost scăpat de senatori de urmărirea penală, după ce, pe 25 august anul trecut, DNA ceruse anchetarea sa pentru instigare la infracțiunea de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

În același dosar, sunt urmăriți penal directoarea de cabinet a ministrului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), Elena-Felicia Pop și doi angajați ai ministerului, membri ai comisiei de concurs, Maria Alexandrescu și Mihai-Cornel Zaharia. Cu toții sunt acuzați de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,

Potrivit DNA, „ministerul pentru Relația cu Parlamentul (MPR) a organizat un concurs pentru angajarea de funcționari publici pe funcții contractuale de execuție pe perioadă nedeterminată. Cu referire la concurs, au rezultat indicii că acesta ar fi fost aranjat, astfel încât anumiți candidați agreați de conducerea ministerului (dintre care unul foarte apropiat ministrului Ilie Viorel) să ocupe funcțiile, în detrimentul altora, criteriul competenței devenind total nerelevant”.

Procurorii spun că proba scrisă a fost stabilită pentru 31 iulie, iar, în context, în perioada de dinainte, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, a determinat-o pe directoarea sa de cabinet, Felicia Pop, să le ceară membrilor comisiei de concurs, Maria Alexandrescu și Mihai-Cornel Zaharia, subiectele și baremele de corectare pentru proba scrisă.

Lucian Șova, urmărit penal în dosarul lui Toni Greblă pentru folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite

Lucian Șova, ministrul propus pentru preluarea Ministerului Transporturilor, a fost audiat în ianuarie 2015 la Direcția Națională Anticorupție (DNA) în dosarul în care este urmărit penal, alături de fostul judecător al Curții Constituționale Toni Greblă.

Deputatul Lucian Șova, vicepreședintele PSD Bacău, este urmărit penal în acest dosar pentru folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere în partid în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase.

Toni Greblă este urmărit penal pentru trafic de influență, constituirea unui grup infracțional organizat și efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, în scopul obținerii de bani sau bunuri necuvenite. Acuzațiile i-au fost aduse la cunoștință în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcția Națională Anticorupție.

În același dosar mai sunt cercetați omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă și administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Național al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi și generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române -1880.

Iulian Iancu și Lucian Șova sunt acuzați că, în perioada octombrie – noiembrie 2012, folosindu-se de funcțiile de conducere în PSD, ar fi intervenit pe lângă Horia Hăhăianu, pentru ca acesta, prin influența pe care o avea asupra managementului SC Energomontaj IEA – Sucursala București SA (agent economic care derulează activități comerciale cu CNTEE Transelectrica SA), să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport efectuate de SC Transmoldova SRL Onești pentru organizația Bacău a partidului, cu prilejul desfășurării, în 17.10.2012, a unei deplasări electorale la București (Bacău – București și retur), tarifele de piață practicate de societatea de transport fiind de 80 lei / persoană transportată. În acest context, SC Transmoldova SRL Onești ar fi facturat servicii de transport în cuantum de 10.000 lei cu TVA.