Cine sunt noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Cele mai controversate numiri

Noul CSM este format din judecătorii Simona Camelia Marcu și Mariana Ghena de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Lia Savonea de la Curtea de Apel București, Nicoleta Margareta Țînț de la Curtea de Apel Brașov, Andrea Annamaria Chiș de la Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag de la Tribunalul Neamț, Evelina Mirela Oprina de la Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan de la Judecătoria Timișoara și Mihai Bogdan Mateescu de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea. În CSM au fost mai fost aleși procurorii Codruț Olaru de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Cristian Mihai Ban din Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Florin Deac de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, Nicolae Andrei Solomon de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Tatiana Toader din Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București”.

Judecătorul Inaltei Curți de Casație și Justiție, Mariana Ghena, a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Ea a făcut parte din completul de cinci judecători de la instanța supremă care a condamnat-o pe Monica Iacob Ridzi la cinci ani de închisoare cu executare pentru că a atribuit contracte „cu dedicație” unor firme de prestări servicii pentru organizarea Zilei Tineretului, delapidând astfel 2,7 milioane de lei din fondurile ministerului. Tot ea s-a aflat în completul care a decis condamnarea definitivă la doi ani de închisoare a fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, pentru luarea unei mite de 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, mită dată de Irina Jianu pentru a fi menținută în funcțiile de inspector-șef adjunct și, ulterior, inspector-șef al Inspectoratului de Stat în Construcții.

„În ceea ce privește mult discutata răspundere materială a magistraților, iminenta inițiativă legislativă este o problemă sensibilă, chiar și pentru dumneavoastră domnule ministru în activitatea pe care o veți desfășura. Nu o dorim, nu o vedem în altă modalitate decât cea reglementată în prezent. O astfel de inițiativă nu poate fi declanșată decât după o atentă evaluare. După o responsabilă apreciere a cadrului legislative care să reclame această modalitate de răspundere, după implementarea unui sistem de legi bune pentru o justiție bună, după o consultare reală a magistraților, și după identificarea altor modalități de eficientizare a activității magistraților. Nu cred și nu credem că se pune problema la acest moment unei initiative legislative sub acest aspect. Până când magistratul, judecătorul, procurorul nu va beneficia de toate condițiile material, de resurse umane, de volum optim de activitate- bunăoară în statele europene sunt judecători care au două, trei cauze pe lună – suntem departe de această realitate, dar poate în condițiile în care vom avea creat cadrul care să ne confere siguranță, care să ne ofere condițiile de muncă astfel încât magistratul poate să nu greșească, atunci poate s-ar pune problema unei astfel de initiative.Până atunci, nu susținem un asemenea punct de vedere”, a spus judecătoarea Mariana Ghena la CSM.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Procurorul Cristian Mihai Ban a fost ales vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit CV-ului, el a fost, între 2005-2008, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 București, apoi, între 2008-2009, procuror în Parchetul de pe lângă Tribunalul București, respectiv prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 București, între anii 2009-2011 și 2012-2013. În 2011, a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Începând cu 1 iulie 2013, a fost delegat procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Cel mai controversat nume din noul Consiliu Superior al Magistraturii pare a fi cel al lui Codruț Olaru. Acesta a fost activat ca general al Armatei Române în luna mai a anului 2016. Activarea a scos la iveală o parte mai puțin cunoscută, și deopotrivă, controversată a carierei sale: două grade militare obținute în câteva luni, în 2011, la propunerea lui Gabriel Oprea, unul retras câteva luni mai târziu, în 2012, de Corneliu Dobrițoiu, și redat, în 2013, de Mircea Dușa. Avansările procurorului au fost justificate, în 2011, de MapN ca fiind făcute „în mod excepțional”, situație răsturnată un an mai târziu când o comisie de analiză a Armatei „nu a putut desluși dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii și a nevoilor ministrului”, a explicat pentru MEDIAFAX fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu. După plecarea acestuia însă, succesorul său, Mircea Dușa, pare că a deslușit, dându-i înapoi lui Olaru gradul de colonel, ulterior fiind avansat general de Traian Basescu. Întreaga poveste a avansării lui Codruț Olaru a intrat în atenția publică după ce, pe 17 mai 2016, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a lui Codruț Olaru, general de brigadă cu o stea, în rezervă, în Ministerul Apărării Naționale. Simultan cu această trecere în activitate a lui Olaru, în vârstă de doar 43 de ani, a avut loc și numirea sa în funcția de procuror militar la secția parchetelor militare de la Parchetul General.

Lia Savonea, de la Curtea de Apel București și care a fost și ea numită în noul CSM, a fost acuzată de către un alt magistrat că ar fi intervenit în cazul Rarinca. Mai exact, Risantea Găgescu, unul dintre judecătorii care a făcut parte din completul care a achitat-o pe Mariana Rarinca pentru șantaj la adresa fostului președinte al instanțe supreme, Livia Stanciu, a cerut, în calitate de membru al Corpului Electoral, explicații președintelui de atunci al Curții de Apel, Lia Savonea, privind traseul dosarului Marianei Rarinca.

„Care este motivul pentru care, deși adresa Inspecției Judiciare, datată 23.06.2015, înregistrată în aceeași zi la Curtea de Apel București și rezolvată de dumneavoastră în aceeași zi, solicită copii după înscrisuri până la o data ulterioară celei de 24.06.2015, când era programată ședința de judecată privind admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, dumneavoastră ați trimis dosarul în original cu mult înainte de data solicitată, dar cu o zi înainte de sedința de judecată, așa încât contestația în anulare nu s-a putut soluționa de completul legal învestit în urma desemnarii aleatorii din cauza lipsei dosarului (cu consecința că după înca o amânare pentru lipsa dosarului și în urma unei cereri de preschimbare a termenului, făcută de DNA și admisă, nu de completul de judecată, ci de judecătorul de permanență, contestația în anulare a fost soluționată de un alt complet decât cel desemnat aleatoriu)”, este una dintre problemele pe care o ridică judecătoarea în privința dosarului Rarinca într-o scrisoare adresată Liei Savonea.

După apariția în spațiul public a scrisorii, Curtea de Apel Bucureși a transmis un comunicat de presă prin care susține că se fac verificări în acest caz.

Judecătoarea Gabriela Baltag, de la Tribunalul Neamț, cunoscută pentru activitatea ca președinte al Asociației Magistraților din România (AMR), a devenit și ea membru al Consiliului Superior al Magistraților.