Cioloș, despre legea dării în plată: Poate arunca în aer sistemul bancar

„Mie mi se pare în primul rând că această lege trebuie, nu doar declarativ, ci și faptic să vizeze cazurile sociale. Deci acele situații în care creditorii au luat un credit de la bancă să-și cumpere o casă, un apartament în care locuiesc și atunci când au probleme de rambursare să nu fie în situația de a scoate familia în stradă. Nu cred că această lege, sub acoperirea declarativă a cazurilor sociale să rezolve problemele speculatorilor imobiliari care au luat credite de milioane sau zeci de milioane de euro să cumpere imobiliare sau să investească în imobiliare, și acum văd că nu le mai funcționează piața și să arunce în aer sistemul bancar ca să-și rezolve problemele”, a declarat Dacian Cioloș.

Destabilizarea sistemului bancar va avea repercusiuni negative tot asupra populației, a celor „care iau credite de la bănci”, respectiv a celor „care își țin banii în bănci”, a explicat premierul.

„Când luăm o decizie trebuie să ne gândim care e impactul pe termen scurt, dar și pe termen lung. Aici am avut o discuție cu băncile foarte deschisă și foarte clară. Băncile au făcut anumite greșeli în trecut și acum plătesc prețul acestor greșeli și acestei imobilități sau rigidități în modul de a aborda anumite situații, însă pe de altă parte, e important pentru economia României și pentru clienții băncilor să avem stabilitate în sistemul bancar. O lege ca și aceasta poate să arunce în aer sistemul bancar dacă nu e gândită bine, dar încă o dată, eu susțin legea dării în plată, însă ea trebuie să vizeze într-adevăr cazurile sociale și asta presupune că e nevoie să fie țintită spre aceste cazuri. Decizia e a Parlamentului”, a precizat premierul.

VIDEO Emil Străinu: „Se pregătește un alt vaccin pentru așa zisa boală X. A doua etapă a marii resetări planetare o constituie războiul”

00:10

POLITICĂ CNA sesizează Parchetul General cu privire la AGRESIUNEA Dianei Şoşoacă asupra Presei

00:03

Executivul a cerut modificarea Legii dării în plată, arătând în punctul de vedere transmis Camerei Deputaților că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituționalitate, poate afecta dreptul la proprietate, poate duce la falimentul unor instituții de credit, generând dezechilibre.

Cabinetul Cioloș precizează, în punctul de vedere transmis Camerei Deputaților, că susține legea dării în plată doar sub rezerva însușirii observațiilor expuse. Astfel, Guvernul solicită amendarea legii în sensul în care programul „Prima Casă” să fie exclus de la prevederile actului normativ, aplicarea legii să se facă numai în ceea ce privește bunurile imobile cu destinație de locuințe, excluzând terenurile și clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiții care să fie îndeplinite cumulativ pentru stingerea creanței și accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului), precum și aplicarea legii doar persoanelor fizice care au calitatea de „consumator” așa cum este definită de legislația în vigoare.

În documentul transmis Camerei Deputaților, Executivul menționează că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituționalitate, poate afecta dreptul la proprietate și prezintă riscuri de dezechilibre macroeconomice, putând induce chiar falimentul sau retragerea autorizației de funcționare a instituției de credit din partea BNR.

O altă observație a Guvernului este aceea că nu se face nicio diferență între debitorii de bună credință și cei de rea credință, deoarece textul legii nu face nicio mențiune cu privire la situația reală a debitorului care ar putea să utilizeze procedura de dare în plată. Pentru ca legea să aibă un caracter social clar trebuie stabilite criteriile de eligibilitate și termenii specifici în care mecanismul prevăzut să poată fi aplicat. În acest sens, Guvernul insistă că se poate avea în vedere aplicarea legii numai în ceea ce privește bunurile imobile cu destinație de locuințe, excluzând terenurile și clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiții care să fie îndeplinite cumulative pentru stingerea creanței și accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului).

De asemenea, în documentul citat se arată că procedura dării în plată, așa cum este reglementată în lege, „ar putea afecta dreptul de proprietate și al altor persoane (titular de conturi, acționarii instituțiilor de credit/instituțiilor financiare nebancare) în măsura în care aplicarea acestuia ar determina falimentul sau retragerea autorizației de funcționare a instituției de credit din partea BNR, astfel de situații putând genera, totodată, dezechilibre pe piața financiară”.

În ceea ce privește impactul legii asupra sectorului bancar, reprezentanții guvernului mai spun că legea poate afecta funcționarea normală a instituțiilor de credit, inclusiv prin eventuala înăsprire a condițiilor creditului ipotecar/imobiliar în general. Mai mult, instituțiile de credit cu acționariat majoritar străin ar putea acționa în judecată statul român.

Oficialii guvernamentali mai susțin că aplicarea legii asupra contractelor de credit în derulare la data intrării în vigoare contravine principiului neretroactivității legii civile, consacrat în Constituție. În plus legea nu respectă normele de tehnică legislativă-solițiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În acelați timp, se invocă decizii ale Curții Constituționale privind caracterul previzibil, claritatea și precizia legilor. „Astfel amintim că prin lipsa de claritate și precizie a normelor preconizate care ar genera confuzii în interpretarea/aplicarea acestora se pot crea premisele unor vicii de neconstituționalitate”, mai susține Executivul, adăugând că fără modificările menționate consecințele negative ar putea fi semnificative, „hazardul moral” generat și incertitudinea putând afecta mediile investiționale interesate de România.

Legea dării în plată ar urma să intre la reexaminare în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, și apoi în plen, for decizional.