Reacția acestuia vine ca urmare a unor idei avansate de fostul șef al statului Traian Băsescu, de președintele Klaus Iohannis și a altor reprezentanți ai societății civile.
„Cu privire la unele afirmații făcute, în ultimul timp, de către fostul președinte Traian Băsescu, dar și față de unele idei avansate atât de către Președintele României, domnul Klaus Iohanis, cât și de către alți reprezentanți ai societății civile sau ai administrației locale, aș dori să fac câteva precizări importante și necesare. Atât domnul Traian Băsescu, fost Președinte al României, cât și domnul Klaus Iohannis, Președintele României, dar și unii reprezentanți ai administrației locale, au lansat, în ultimul timp, ideea, ca atribuția de control de constituționalitate a ordonanțelor de urgență să fie atribuită și altor instituții. O spun cu fermitate, întotdeauna am militat și în continuare militez în favoarea unei asemenea posibilități, care nu ar face decât să întărească funcționarea democratică a instituțiilor și implicit consolidarea statului de drept. Deși această idee a fost adusă spre dezbatere abia acum, eu am exprimat-o încă de la preluarea funcției de Avocat al Poporului, mărturie stând numeroasele declarații și interviuri în acest sens. Desigur, pentru a putea fi pusă în aplicare, este necesară modificarea Constituției”, a transmis Victor Ciorbea, printr-un comunicat de presă remis, vineri, MEDIAFAX.
Avocatul Poporului a criticat și informațiile apărute în mass-media potrivit cărora nu ar ataca ordonanțele de urgență, amintind că a sesizat CCR cu o excepție de neconstituțională a OUG 13.
„În spațiul public au mai apărut și aserțiuni, lansate pe unele portale media, referitoare la faptul că nu atac ordonanțele de urgență, ba chiar că nu aș fi atacat celebra OUG nr. 13/2017. Această din urmă aserțiune este totalmente falsă, cât și vădit răuvoitoare. Avocatul Poporului a ridicat excepția de neconstituționalitate a OUG în cauză, excepție care a fost respinsă întrucât a devenit ulterior inadmisibilă, ca urmare a abrogării ordonanței de către Guvern”, a conchis Ciorbea.
Pe 1 aprilie, Klaus Iohannis a anunțat că va adresa Parlamentului o nouă consultare care lărgește aria de cuprindere pentru referendum, pentru a-l face „mai eficient și mai puternic”.
La patru zile distanță, șeful statului a spus că cele două teme, transmise Legislativului, ca fiind de interes național care urmează să fie puse în discuție la referendumul din 26 mai sunt: interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție și interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.