Codul administrativ al României, AMÂNAT pe luni

Proiectul de lege este un pas înainte, consideră deputatul Nicușor Dan, pentru că s-a reușit adunarea tututor actelor normative într-un singur proiect. Totuși, , însă din punct de vedere al anumitor prevederi din proiectul de lege, vom face cinci pași înapoi, amintind de pensiile speciale pentru aleșii locali.

„Trebuie felicitat pentru muncă reprezentantul Ministerului Dezvoltării, a fost o muncă consistentă. Pe formă facem un pas înainte, însă pe fond, facem cinci mari pași înapoi,” a declarat Nicușor Dan. „Avem în România o mare problemă de legalitate la nivel local (..) noi azi facem un pas înapoi, facem din prefect, om politic (..) A doua problemă mare este aceasta de delegare de atribuții, inclusiv a responsabilității. Un primar care delegă unui director o atribuție nu mai răspunde. Facem ca primarul să nu mai răspundă de ce se întâmplă în primăria pe care o conduce. A treia problemă mare, chestiunea majorității cu care se adoptă hotărâri cu privire la Patrimoniu, este posibil acum cu o majoritate simplă, ca un Consiliu Județean sau local să dispună înființatrea unor companii, cum se întâmplă deja în București, care să preia mare parte din atribuțiile primăriei. A patra chestiune, funcționarul public și ANFP, ANFP-ul azi nu funcționează, mai mult încurcă (..). În momentul de față ANFP nu mai are nicio atribuție pe accederea în funcție publică, accederea în funcție publică a rămas la mâna primarului și a consiliului Județean. Ultima chestiune și poate cea mai gravă, chestiunea pensiilor pentru aleșii locali, avem deja o ruptură între clasa politică și cetățeni. Introducând pensii speciale pentru aleșii locali nu facem decât să adâncim această ruptură.”

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Președintele PMP Eugen Tomac a anunțat în plen că partidele din Opoziție vor ataca proiectul la Curtea Constituțională, acuzând un blat național.

„Asistăm la UN BLAT NAȚIONAL. Ce se întâmplă este o chestiune clară,” acuză Tomac. „Există o înțelegere ca Parlamentul să dea un vot ca aleșii locai sa aibă alt statut decât alți cetățeni. Nu înțelegem că funcția de demnitate publică este O ONOARE pe care ne-o oferă socieatea? Sunt categoric împotriva pensiilor speciale. Este o onoare că în această țară, cetățenii deleagă puterea către aleși. PMP este împotriva ideii de a se crea pensii seciale.”

Tomac e nemulțumit și de eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităților naționale în prefecturi, primării, consilii județene și locale.

„Ați cedat în anul Centenarului lucruri de nepermis în statul român,” susține Tomac. „Nu sunt supărat pe UDMR. Faptul că azi, aici, în Parlament, vreți să dați un vot prin care toate instituțiile se transformă în instituții controlate de minorități. E o cedare de nepermis, iar cei care vor da un vot sunt complici. Opoziția va ataca la CCR Codul administrativ.”

Prin Codul administrativ al României nu se elimină pragul de 20% pentru folosirea limbii materne, ci se reglementează, în lege, posibilitatea folosirii acesteia în localitățile unde o minoritate are o pondere de sub 20%, atrage atenția liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila.

Din anul 2001, autoritățile locale sunt obligate să asigure folosirea limbii materne, dacă o minoritate are peste 20% pondere în acele localități.

„Prin Codul administrativ nu se elimină pragul de 20% pentru folosirea limbii materne. Deși există țări în UE în care acest prag este semnificativ mai mic decît cel prevăzut în România, de 20%, nu s-a propus și nu figurează în raportul privind Codul administrativ, nici reducerea acestui prag, nici eliminarea sa,” explică Cseke. „Pragul de 20% este prevăzut din 2001 ca fiind o obligativitate pentru autoritățile locale ca, dacă au peste 20% pondere a unei minorități, să asigure folosirea limbii materne. Practic, acum este o formalizare în lege în sensul că, peste 20% rămâne obligatoriu, iar sub 20% pondere a unei minorități, dacă autoritatea locală decide că dorește folosirea limbii materne, o poate face. Deci nu este o obligativitate, ci o posibilitate, nu este o eliminare a pragului. (…)  Și până acum exista această posibilitate, dar au fost instanțe care au spus că trebuie temei legal.

Inițial, proiectul de lege privind Codul administrativ al României fusese programat pentru vot final în ședința Camerei Deputaților din 27 iunie, dar a fost retrimis la comisie, pentru raport suplimentar. membrii comisiei au vericficat o serie de corelări legislative privind incompatibilitățile și conflictul de interese, pentru a nu exista dublă reglementare.

Printre prevederile proiectului legislativ se numără eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităților naționale în prefecturi, primării, consilii județene și locale, dar și cum vor fi montate plăcuțele bilingve.

„Art.94.- Folosirea limbii minorităților naționale (1) În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte. (2) Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”, prevede proiectul de Cod administrativ care a fost adoptat de Senat.

O altă prevedere adoptată de Senat este cea care se referă la pensiile speciale ale aleșilor locali, la încetarea mandatului, care vor fi suportate din bugetul de stat.

„Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetățeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect și liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă așa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în articolul 248 din proiectul Codului administrativ.

Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 11 iunie.