Comisia de la Veneția critică alegerile comasate din România: Utilizarea excesivă a ordonanțelor de urgență – un risc pentru DEMOCRAȚIE

Comisia de la Veneția a publicat marți un raport critic la adresa României, referitor la comasarea alegerilor locale și europarlamentare din 2024 prin Ordonanța de Urgență 21/2024. Raportul, adoptat în cadrul celei de-a 142-a Sesiuni Plenare din 14-15 martie, subliniază că utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență subminează calitatea legislativă, securitatea juridică și principiile democratice, inclusiv separația puterilor în stat. Comisia a evidențiat că modificarea componenței comisiilor electorale cu doar trei luni înainte de alegeri contravine principiului stabilității legislației electorale, care prevede că astfel de schimbări nu ar trebui să aibă loc cu mai puțin de un an înainte de scrutin. De asemenea, s-a menționat că adoptarea OUG 21/2024 nu a fost rezultatul unui consens și nici nu a beneficiat de o consultare publică adecvată. Comisia cere, în consecință, guvernului României să nu mai recurgă în viitor la asemenea practici, iar modificările să fie făcut doar prin legi și cu mult timp înaintea alegerilor.  

OUG 21/2024 a prevăzut comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European. Alegerile locale, care ar fi trebuit să aibă loc în septembrie 2024, au fost astfel devansate cu mai mult de trei luni, în timp ce noile autorități locale alese și-au început mandatul în octombrie, conform calendarului inițial. Componența administrației electorale, care este reglementată diferit în Legea 33/2007 privind organizarea alegerilor pentru Parlamentul European și în Legea nr. 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale, a fost modificată pentru a fi uniformă pentru ambele tipuri de alegeri (Parlamentul European și locale). Durata de rezidență necesară pentru a vota la o nouă locație de reședință a fost, de asemenea, redusă pentru alegerile din 9 iunie 2024. Comisia de la Veneția a examinat conformitatea acestor modificări cu standardele internaționale.

Comisia critică „recurgerea frecventă a României” la ordonanțe de urgență

„Comisia de la Veneția a criticat deja tendința României de a recurge frecvent la ordonanțe de urgență (OUG), descriind această practică drept una care subminează calitatea legislativă, siguranța juridică și principiile democratice. Comisia a subliniat că procedurile accelerate, care ocolesc dezbaterile parlamentare obișnuite și sunt adesea utilizate pentru adoptarea OUG-urilor, nu permit o deliberare adecvată și exclud consultarea opoziției, a experților și a societății civile. Comisia de la Veneția este «foarte critică față de adoptarea grăbită a actelor Parlamentului. […] Acest mod de legiferare ridică îndoieli cu privire la soliditatea rezultatelor reformei. Cu atât mai mult este adevărat acest lucru atunci când modificările legislative nu sunt adoptate printr-un act al Parlamentului, ci de către Guvern, prin ordonanțe de urgență, care capătă forță de lege fără nicio dezbatere în Parlament». Această practică a dus la adoptarea unor legi care necesită ulterior modificări”, arată Comisia în concluziile raportului.

ALEGERI 2025 Nicușor Dan: Răspunsul meu este că ăsta e și motivul cumva pentru care candidez

01:57

ALEGERI 2025 Crin Antonescu, despre Nicușor Dan, „preferatul” presei: După dispariția lui Georgescu, PSD e iar o nenorocire, nu mai e bună nici candidatura mea”

00:44

Comisia informează că OUG 21/2024 a fost adoptată în absența unui consens politic și fără o consultare publică adecvată, ceea ce ridică semne de întrebare asupra legitimității măsurilor impuse. Mai mult, documentul atrage atenția că schimbările aduse sistemului electoral printr-o procedură de urgență afectează stabilitatea și predictibilitatea procesului electoral.

Mai mult, Comisia a criticat interpretarea Guvernului asupra articolului 115 din Constituție, care permite emiterea OUG-urilor, dar care a fost utilizat excesiv, deși această procedură ar trebui să fie una excepțională. Comisia a argumentat că „utilizarea aproape constantă a ordonanțelor de urgență de către Guvern nu este calea adecvată” pentru a răspunde nevoilor legislative urgente și a cerut o reducere drastică a utilizării acestora. Pentru a restabili echilibrul democratic și a asigura stabilitatea legislativă, Comisia a recomandat revizuirea articolului 115 pentru a defini mai strict circumstanțele în care pot fi emise OUG-uri și pentru a introduce mecanisme mai puternice de control. Utilizarea OUG-urilor în materie electorală este și mai problematică decât în alte domenii juridice.

În acest sens, Comisia de la Veneția a declarat că „dacă procesul de modificare a regulilor electorale nu este suficient de incluziv și transparent, adică dacă toți actorii relevanți nu sunt implicați într-un mod corespunzător, noile reguli electorale riscă să fie percepute mai degrabă ca având scopul de a favoriza guvernanții decât de a îmbunătăți sistemul electoral”.

Prin natura sa, o procedură de urgență nu permite un dialog cuprinzător cu toți actorii relevanți, nici măcar cu partidele reprezentate în Parlament. Deși a avut loc o dezbatere publică pe marginea proiectului OUG 21/2024, Comisia notează că aceasta s-a desfășurat cu doar opt zile înainte de adoptarea ordonanței, un interval de timp mult prea scurt pentru o analiză semnificativă a contribuțiilor primite.

„Stabilitatea legislației electorale, o condiție esențială pentru siguranța juridică”

„Stabilitatea legislației electorale este o condiție esențială pentru siguranța juridică – un aspect fundamental al statului de drept – esențială pentru asigurarea încrederii în alegeri și pentru ca sistemul electoral să fie perceput ca fiind echitabil de către cât mai mulți membri ai societății”, spune sursa citată.

Deși Comisia de la Veneția recunoaște că organizarea a patru sau cinci alegeri în același an poate fi problematică, subliniază că acest calendar electoral era cunoscut de ani de zile, întrucât niciuna dintre aceste alegeri nu a fost una extraordinară sau anticipată.

„Prin urmare, rămâne problematic faptul că Parlamentul sau autoritățile relevante (inclusiv ministerele și AEP) nu au reacționat mai devreme și nu au inițiat din timp modificarea prevederilor electorale. Prin comparație, revizuirea legislativă în vederea comasării alegerilor pentru Parlamentul European și alegerilor locale din Malta din 2019 a avut loc încă din 2015, adică cu patru ani înainte de alegeri. Posibilitatea organizării mai multor alegeri în același an ar fi trebuit prevăzută și reglementată prin legislație. Riscul de a încălca principiul stabilității ar fi fost redus dacă autoritățile române ar fi anunțat oficial, din timp, măsurile de urgență preconizate, permițând astfel actorilor electorali să se pregătească corespunzător. Totuși, se pare că propunerile au fost făcute publice doar în timpul unui proces de consultare scurt și tardiv”, indică Comisia.

Conform raportului, OUG 21/2024 nu a fost adoptată prin consens și nu a rezultat dintr-o consultare publică adecvată, fiind emisă la doar o săptămână după lansarea procesului de consultare.

„Prin urmare, adoptarea sa nu se încadrează în excepția de la principiul unui an, prevăzută pentru modificările legislative adoptate prin consens între guvern și opoziție și pe baza unor consultări publice ample”, arată raportul Comisiei.

Comisia de la Veneția subliniază, de asemenea, că reformele electorale trebuie adoptate „suficient de devreme pentru a permite candidaților și alegătorilor să înțeleagă schimbările și organismelor de gestionare a alegerilor să le aplice corect.” Deși, în timpul întâlnirilor online, autoritățile – inclusiv Autoritatea Electorală Permanentă – au afirmat că procesul era clar pentru administrația electorală și cetățeni, în ciuda modificărilor tardive, alți actori au semnalat existența unor confuzii privind procedurile în ziua alegerilor. Comisia de la Veneția subliniază că modificările de ultim moment cresc riscul ca administrația electorală și alegătorii să nu fie suficient de familiarizați cu noile proceduri.

Concluzii

În concluzie, Comisia de la Veneția recomandă României să evite astfel de modificări de ultim moment și să se asigure că orice schimbare legislativă majoră în domeniul electoral este adoptată din timp, printr-un proces democratic și transparent. Totodată, raportul Comisiei anticipează publicarea unei noi analize, care va aborda problema anulării alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.

„Din punct de vedere substanțial, revizuirea nu contravine standardelor internaționale. În special, comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European poate fi justificată într-un an în care au avut loc un număr excepțional de alegeri. Preluarea mandatului la câteva luni după alegeri este acceptabilă, atâta timp cât mandatul autorităților în funcție nu este prelungit. Totuși, o perioadă mai mare de patru luni este considerată lungă. Această coabitare ar fi putut crea confuzie și, posibil, tensiuni. Reducerea cerinței privind durata reședinței este, în principiu, acceptabilă, la fel ca și modificarea componenței administrației electorale, care a fost inevitabilă din cauza comasării alegerilor”, mai informează Comisia de la Veneția.

Potrivit raportului, „stabilitatea legislației electorale este o condiție esențială pentru siguranța juridică – un aspect fundamental al statului de drept – esențial pentru asigurarea încrederii în alegeri și a asumării sistemului electoral de către cât mai mulți membri ai societății. Codul de bune practici în materie electorală prevede că elementele fundamentale ale legislației electorale, în special componența comisiilor electorale, nu ar trebui să fie modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri. În acest caz, componența comisiilor electorale a fost modificată prin OUG 21/2024 cu doar trei luni înainte de alegeri, ceea ce este foarte târziu. Această încălcare a principiului stabilității legislației electorale este semnificativă din cauza adoptării foarte târzii a ordonanței”.

Comisia de la Veneția reamintește, de asemenea, că reformele electorale trebuie adoptate din timp pentru ca atât candidații, cât și alegătorii să înțeleagă schimbările, iar organismele de gestionare a alegerilor să le poată aplica corect.

CITEȘTE ȘI:

Klaus Iohannis, despre RAPORTUL Comisiei de la Veneția: „Ce s-a întâmplat scrie foarte clar în motivația publicată de CCR”

SIMION, după discuții cu reprezentanții Comisiei de la Veneția: Coaliția abuzivă care a călcat în picioare DEMOCRAȚIA în România trebuie să plătească

Autor

Olga Borșcevschi

Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la ... vezi toate articolele