Comisia Europeană face praf planul Guvernului privind utilizarea banilor europeni. Ce sfat dă Bruxelles-ul cabinetului de la București

Comisia Europeană a atenționat Guvernul că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent și fără priorități clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară”, până în luna septembrie. De asemenea, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), precum și o evaluare clară a capacității de absorbție și o listă cu viitoarele investiții teritoriale integrate.

Avertismentul a fost notat de către reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenționat mai departe pe reprezentanții Guvernului de la București că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaționale și în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbția fondurilor europene.

Problemele au fost reclamate, conform unui document oficial obținut de MEDIAFAX, la începutul lunii iulie, la reuniunea informală avută la Bruxelles de către reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Muncii, Ministerului Educației și Ministerului Agriculturii cu membrii mai multor servicii ale Comisiei Europene, respectiv Directoratul General de Politică Regională (DG REGIO), Directoratul General pentru Ocuparea Forței de Muncă (DG EMPL), Directoratul General de Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) și Directoratul General de Pescuit și Afaceri Maritime (DG MARE).

Șeful adjunct al Unității pentru România din DG REGIO a explicat că oficialii de la Bruxelles au transmis deja observații la care Ministerul Fondurilor Europene a răspuns la finele lunii iunie, dar că membrii Comisiei își mențin dezacordul asupra mai multor aspecte incluse în răspunsul respectiv, observațiile transmise deja în scris părții române rămânând valabile, și a insistat asupra necesității unei „reale și eficiente colaborări” între acest minister, în calitate de instituție coordonatoare, și ministerele de linie.

„Ca observații orizontale asupra proiectului de document, responsabilii Comisiei au subliniat următoarele: lipsa unei identificări clare a nevoilor și priorităților de finanțare pentru următoarea perioadă de programare; incoerența documentului și lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice, respectiv necorelarea acestora cu prioritățile; necesitatea preluării obiectivelor și abordării strategice din documentul de poziție al Comisiei, document agreat de autoritățile române, dar și corelarea cu Strategia Europa 2020, cu recomandările specifice de țară, respectiv cu Planul Național de Reformă”, relevă documentul.

Inconsecvență între obiective și alocarea finanțărilor

Oficialii Comisiei au atenționat, printre altele, că au constatat o inconsecvență între obiective și alocarea finanțărilor și că este necesară o viziune care să provină dintr-o analiză de risc corespunzătoare, care să facă referire inclusiv la nivelul foarte mic al investițiilor private. De asemenea, CE apreciază că în proiect se face referire doar la accesul în banda largă în gospodării lipsind partea comercială (de business), că lipsesc trimiterile la obiectivele agendei digitale și justificarea unor priorități ca e-cultură și e-sănătate în concordanță cu strategiile sectoriale corespunzătoare.

Totodată, reprezentanții CE susțin că este necesară o concentrare pe sectoarele cu potențial de creștere în România, că ar trebui să se pună accent pe nevoile de creșterea și extindere a IMM-urilor, cu o analiză a obstacolelor întâmpinate de acestea, ca lipsa de finanțare, că lipsește conexiunea dintre Acordul de Parteneriat și planurile naționale pentru eficiența energetică și energia regenerabilă, dar și referirile la dereglementarea prețurilor din energie și la schemele de sprijin pentru regenerabile, că lipsesc propunerile de investiții în domeniul schimbărilor climatice, dar și estimările corespunzătoare, justificarea economică și analiza de management al riscului din care ar trebui să rezulte 2-3 priorități pentru finanțare, că este necesară o justificare a alegerii priorităților de investiții.

Punct slab: lipsa unui Master Plan pe Transport

A fost semnalată și lipsa unui Master Plan pe Transport, ale cărui priorități să fie redate în document, atrăgându-se atenția că obiectivul nu va fi luat în discuție decât atunci când Master Planul va fi finalizat și că, în plus, există pericolul ca întregul program operațional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absența acestui Master Plan.

„Vor trebui incluse analize cu privire la siguranța rutieră (ex: îngrijorări cu privire la numărul de decese survenite în urma accidentelor în România), precum și la modalitățile de eliminare a deficiențelor administrative (ex.: restructurarea în domeniul căilor ferate)”, indică documentul citat.

Oficialii europeni au mai avertizat că este necesară identificarea grupurilor țintă spre care urmează să fie direcționate investițiile din domeniul ocupării forței de muncă, precum și măsuri clare, diferențiate pentru fiecare grup în parte, că sunt necesare mecanisme de tranziție între inactivitate și locuri de muncă sau pregătire, că trebuie identificate sectoarele de competitivitate în care există nepotriviri în ceea ce privește calificarea/pregătirea, precum și clarificarea măsurilor legate de mobilitatea muncii în zona rurală, că se impune identificarea grupurilor țintă spre care urmează să fie direcționate investițiile și pentru incluziunea socială, că este necesară o mai mare claritate privind proiectele de infrastructură la scară mică în zonele rurale, că se impune o abordare integrată care să vizeze legăturile dintre grupurile vulnerabile, nevoia de infrastructură și piața muncii, că nu au fost dezvoltate suficient și relevant provocările și prioritățile pentru învățământ vocațional, învățământ superior și învățarea pe tot parcursul vieții, alegerea priorităților nefiind suficient de argumentată, că lipsesc trimiterile la identificarea nevoilor și a priorităților pentru infrastructura de educație, care să ia în considerare tendințele demografice și economice și sustenabilitatea financiară.

În ceea ce privește cadastrul, oficialii CE au solicitat o justificare și argumente privind intervenția publică, respectiv necesitatea unei prezentări holistice cu accent pe prioritizare, criteriile de selecție pentru comune, evaluarea nevoii de finanțare și eventualele conexiuni cu dezvoltarea economică, precum creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene). DG EMPL a precizat insistent că nu va fi de acord cu finanțarea proiectului de cadastru din Fondul Social European (FSE), deși înțelege importanța acestuia pentru România.

Comisia a propus o reuniune tehnică având ca temă cadastrul, în care să fie abordate subiecte privind justificarea finanțării din fonduri publice, beneficiile viitoare (o mai bună absorbție a fondurilor europene) și obiectivele propuse a fi atinse.

Oficialii CE au mai atenționat că transferurile între fonduri (Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul European pentru Dezvoltare Regională) nu mai sunt permise în noul regulament, sumele alocate fiind fixe și a precizat că, în curând, Comisia va transmite părții române o scrisoare cu sumele care îi revin pe fiecare fond în parte.

CE solicită clarificări

În concluzie, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), o evaluare clară a capacității de absorbție, o listă cu viitoarele investiții teritoriale integrate, comentariile din cadrul Acordului de Parteneriat fiind apreciate ca mult prea vagi, dar și garanții (analiza riscurilor, costurilor și beneficiilor) că viitoarea structura de management propusă va fi una funcțională și că expertiza din sistemul de management și control va fi transferată noilor entități.

În luna iunie, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, anunța că România a propus, în proiectul Acordului de parteneriat 2014-2020, ca din suma de 21,8 miliarde de euro care îi va fi alocată pe politica de coeziune, PO Infrastructură mare și Regional să beneficieze de câte 7 miliarde de euro.

„Comisia a reiterat importanța Acordului de Parteneriat și necesitatea ca aspectul calitativ să fie cel care primează în elaborarea documentului, România având la dispoziție toată vara pentru a-l îmbunătăți și a propune în septembrie o versiune care să corespundă cerințelor și recomandărilor Comisiei”, se arată în document.

În discuția de la Bruxelles, partea română a asigurat că prin transmiterea documentului către Comisie s-a urmărit „o primă reacție” din partea acesteia și că documentul va fi refăcut, luându-se în considerare observațiile și recomandările Comisiei.

Documentul include și o notă distinctă a reprezentanței României la UE către Guvernul de la București, în care se insistă că este necesară analiza atentă a comentariilor și recomandărilor Comisiei în vederea asigurării unui „document de calitate”, cu atenționarea că o eventuală respingere a proiectului Acordului de Parteneriat de către Comisie, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaționale și în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbția fondurilor europene.

Reprezentanța adaugă că transmiterea proiectului Acordului de Parteneriat către Comisie în luna septembrie nu va întârzia procesul agreării acestuia, dat fiind faptul că negocierile privind pachetul coeziune nu vor fi finalizate înainte de luna octombrie, fiind puține state membre (7-8) care intenționează să transmită Comisiei proiectul Acordului de Parteneriat înainte de vacanța de vară, astfel că „nu există o presiune” nici din acest punct de vedere.

Ministrul Teodorvici declara, în luna iunie, că Ministerul Fondurilor Europene a discutat proiectul Acordului de parteneriat 2014-2020, document care stabilește pentru România modul în care vor fi utilizate cele 21,8 miliarde de euro aferente Politicii de coeziune, și că un document în acest sens a fost trimis deja spre consultare Comisiei Europene.

El arăta că acest document a fost elaborat în cadrul dialogului informal, pentru că la nivel european nu există încă aprobat setul de regulamente care să stabileacă ce anume se poate finanța în mod exact și care sunt alocările financiare minime pe care un stat membru trebuie să le aplice.

„De asta și Comisia Europeană a insistat că e o discuție informală. Vom primi în următoarele două săptămâni o serie de comentarii din partea Comisiei Europene, astfel încât în prima parte a lunii iulie să avem deja o nouă rundă de discuții la Bruxelles, iar la jumătatea lunii iulie să putem include comentariile și să retrimitem Comisiei acest document”, a spus Teodorovici.

El a spus că acest document cuprinde, în primă fază, alocările financiare la nivel macro, la nivel de Plan Operațional, estimat de partea română, strucutura instituțională pe care România o propune pentru a implementa următorul cadru finaciar, precum și numărul de programe operaționale sectoriale.