Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European a luat în discuție situația luptei împotriva corupției, principalul punct pe agendă fiind cazul premierului Victor Ponta. La dezbaterile din comisia LIBE a participat inclusiv prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cel responsabil cu raportul MCV.
După ce europarlamentarul Monica Macovei a vorbit despre cele 22 de propuneri de modificare a Codului Penal, dar și despre faptul că Parlamentul continuă să respingă cererile de ridicare de imunități, mesajul a fost unul clar pentru România: raportul MCV va continua.
„Ceea ce dorim este ca justiția să poată funcționa în mod independent. Ce observăm este că justiția în România nu poate, aparent, să aibă acces la toate nivelurile guvernamentale”, a declarat, joi, prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans.
Totodată, el a spus că a vorbit cu președinții celor două camere ale Parlamentului și le-a trimis și scrisori, în care le-a semnalat că CE va fi foarte atentă pentru a fi sigură că nu există un atac la adresa justiției. De altfel, Timmermans a spus că, în timpul vizitei sale la București, i-a atras atenția președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, că „că într-un stat de drept nu este ok să atace președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție”.
La începutul discursului său, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a povestit despre o vizită pe care a făcut-o în România, în perioada comunismului, când „oamenii erau incredibil de săraci și nu puteau face rost de nimic decât dacă îi ajuta partidul sau dacă dădeau mită”. La mai bine de 26 de ani de la prima lui vizită în România lui, Timmermans susține că schimbările sunt radicale.
„Au trecut prin foarte multe dificultăți. Dacă te uiți la România acum, este cu totul altă țară. Guvernul a făcut multe progrese, încă nu am ajuns unde trebuie, de aceea avem nevoie de MCV. Încă nu am atins obiectivele”, a spus Timmermans.
Mai mult, el a reiterat faptul că nu ar trebui să se facă abuz de imunitatea parlamentară, care ar trebui să fie valabilă doar când se referă la activitatea în calitate de demnitar și nu acoperă și potențiale fapte penale.
„Fiecare Parlament are o formă de imunitate, ea se poate găsi în aproape toate sistemele. Dar acolo imunitatea este strict legată de activitatea de parlamentar. Dacă luăm o decizie pentru ridicarea unei imunități, o luăm pe aceleași criterii ca în cazul oricărui cetățean. Parlamentarii nu ar trebui să aibă un alt tratament decât cetățenii de rând. Nu este vorba despre respectarea legii, ci despre moralitatea politică. Acțiunile Parlamentului, oricare ar fi acestea, nu trebuie să ducă la limitarea independenței justiției”, a adăugat Timmermans.
Parlamentul European a luat în discuție acest subiect la propunerea Delegației României, făcută efectiv de liderul popularilor europeni, Manfred Weber.
„Situația din România este îngrijorătoare. Este inacceptabil că PSD vrea să blocheze cercetările. Direcția Națională Anticorupție trebuie lăsată să investigheze spre a aduce lumină în cazul acuzațiilor grave aduse lui Ponta”, a declarat, anterior, Manfred Weber.
Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a propus ca subiectul să fie discutat în comisia de specialitate (Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne), precum și în Conferința liderilor grupurilor parlamentare, înainte de a fi discutat în plen.