Comisia Europeană, pentru Gândul: Iohannis și Juncker vor vorbi săptămâna viitoare despre MCV. Ce se vede în România după 13 rapoarte pe Justiție

Aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007 s-a făcut fără ca cele două țări să fi întrunit toate condițiile necesare (spre exemplu: lupta anticorupție, în cazul României; combaterea crimei organizate, în cazul Bulgariei). Acesta a fost motivul pentru care, în loc să amâne extinderea UE, statele membre au creat un nou instrument, un mecanism post-aderare pentru România și Bulgaria.

Concret, Comisia Europeană a creat acest Mecanism de cooperare și verificare prin Decizia 2006/928CE din 13 decembrie 2006, tocmai pentru a accelera progresele celor două țări în domeniile vizate.

Așa a apărut Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), cel despre care președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, în fața membrilor CSM, că trebuie să scăpăm. În pofida luptelor politice purtate în jurul acestui instrument de-a lungul anilor, este incontestabilă contribuția sa la reformele din România și Bulgaria, spun experții și membrii sistemului judiciar. Așa se face că declarațiile președintelui Iohannis au atras imediat critici din partea celor care consideră că progresele înregistrate în ultima perioadă în România la capitolul anticorupție se datorează și MCV, iar reformele nu sunt nicidecum ireversibile.

„Președintele Klaus Iohannis a fost prost sfătuit”

„Președintele Klaus Iohannis a fost prost sfătuit și preia același cadru mental al președintelui Traian Băsescu”, a declarat, pentru gândul, Cristian Ghinea, președintele Centrului Român pentru Politici Europene, think-tank românesc care a analizat în repetate rânduri impactul MCV în România. Susținător al rolului acestui instrument în crearea sau consolidarea unor instituții precum ANI și DNA, Ghinea cataloghează declarațiile lui Klaus Iohannis despre ridicarea MCV drept „foarte proaste”.

Principala problemă, spune el, este că scăparea de MCV continuă să fie, pentru autoritățile de la București, un obiectiv în sine. Scopul trebuie, însă, să fie să ne asigurăm că am îndeplinit obiectivele pe care ne-am angajat că le vom atinge.

„Este aceeași obsesie pe care a făcut-o și Traian Băsescu, de a scăpa de MCV. Și președintele Băsescu avea această obsesie și în 2012 (în timpul celei de-a doua suspendări, n.red.) i-a părut rău că a avut-o”, a comentat Ghinea, care, la scurt timp după alegerile prezidențiale, lansa, în prezența lui Klaus Iohannis, Indexul Sustenabilității DNA. Indexul este o cercetare care argumentează inclusiv că MCV este un instrument foarte important pentru DNA și că România a beneficiat considerabil de pe urma lui.

„Dacă îi întrebi pe cei care vor asta ce motiv au, spun că afectează prestigiul țării. Cred că ar trebui să ne preocupe mai multe ce se întâmplă cu țara decât prestigiul ei”, ne-a mai spus Cristian Ghinea.

Tot despre „obsesia” ridicării MCV a vorbit și Monica Macovei: „Reamintesc că DNA există și lucrează astăzi tocmai datorită MCV, pentru că obsesia majorității clasei politice este de ani de zile eliminarea DNA. MCV există pentru că Parlamentul și politicienii nu au voința politică de a lupta cu corupția, amână sau blochează ridicarea imunității sau încearcă grațierea colegilor de după gratii”, a declarat Macovei, pe Facebook.

Livia Stanciu: „Încă se impune menținerea MCV. Sunt multe obiective care nu sunt finalizate”

Și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, a vorbit, după ședința la care a participat și Klaus Iohannis, despre importanța menținerii MCV. „Din punctul meu de vedere, încă se impune menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare, pentru că încă sunt multe obiective care nu sunt finalizate. Sigur că tindem, și sub acest aspect sunt de acord cu ceea ce a spus președintele statului, că tindem pentru ridicarea acestui mecanism, dar el încă se impune a fi menținut, pentru ca toate obiectivele sunt stabilite și au fost stabilite de comun acord, pentru că eu îl socotesc în principal și l-am socotit mecanism de cooperare și subsidiar doar de verificare, iar reprezentanții Comisiei Europene, cel puțin în ceea ce privește activitatea instanțelor, au demonstrat acest lucru, de aceea cred că se impune a fi menținut”, a spus președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), citată de Mediafax.

De altfel, îngrijorarea cu privire la declarațiile președintelui Iohannis nu s-a născut din afirmarea nevoii de a nu mai avea rapoarte pe Justiție, MCV nefiind oricum un instrument perpetuu. Criticii consideră îngrijorătoare mai degrabă graba sugerată de președinte: „A venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită și să se constate că acele condiționalități, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite. Cred că unul din obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)”, a declarat Iohannis, în fața membrilor CSM, adăugând că, pentru îndeplinirea acestui obiectiv, „toate instituțiile din justiție dar și Parlamentul și puterea executivă trebuie să își dea concursul pentru ca atunci când actualul CSM și actualul Parlament își termină mandatele (2016 – 2017, n.red.), să poată bifa această reușită”.

De precizat că ideea ridicării MCV nu este nouă. Dincolo de declarațiile lui Traian Băsescu pe acest subiect, propunerea a fost făcută și în 2012, și de Mihai Răzvan Ungureanu, la acea vreme premier, actualmente consilier onorific al președintelui Iohannis. A existat, în urmă cu trei ani, o adevărată ofensivă diplomatică din partea României pe lângă executivul european, pentru a se obține ridicarea sau „regândirea MCV”. „Credem că, în vară, în iulie, vom putea oferi toate argumentele tehnice necesare pentru a regândi MCV pe cu totul alte coordonate”, explica Ungureanu, în martie 2012. Vara lui 2012 nu l-a mai prins, însă, la Palatul Victoria pe Mihai Răzvan Ungureanu.

În replică, ambasadorul Germaniei în România de la acea vreme, Andreas von Mettenheim, declara că MCV-ul „trebuie să ramână, pentru că meritele lui sunt mai importante decat inconvenientele”. „Cei care cer renunțarea la MCV sunt tot mai mulți în Romania. Deși am o anumită înțelegere pentru argumentul că România nu vrea să fie supusă unei proceduri despre care consideră că ar trebui mai degrabă aplicată altor state membre, cred cu tărie că mecanismul trebuie menținut. Meritele sale depășesc de departe inconvenientele. El este un instrument foarte valoros în stabilizarea eforturilor pentru reforma și fără îndoială că este foarte util în mâinile celor care cer reforma”, spunea fostul ambasador german.

Comisia Europeană, pentru Gândul: Iohannis și Juncker vor vorbi săptămâna viitoare despre MCV

Contactat de gândul, Margaritas Schinas, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că executivul UE nu va avea un comentariu pe acest subiect până săptămâna viitoare, când Klaus Iohannis se va întâlni cu noul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker. Cei doi lideri, ne-a confirmat oficialul european, vor discuta, și despre MCV.

De precizat că și Juncker declara, într-un interviu pentru Agerpres din mai 2014, când încă era candidat la șefia CE, că și-ar dori ridicarea MCV până la sfârșitul mandatului său de președinte, în 2019. Deocamdată, Juncker a indicat că pune preț pe acest instrument, dat fiind că l-a pus pe Frans Timmermans, vicepreședinte CE și mâna dreaptă a luxemburghezului, să gestioneze rapoartele pe Justiție pentru România și Bulgaria.

Și Bulgaria vrea să scape de MCV

La rândul lui, ministrul bulgar de Externe, Daniel Mitov, a cerut și el ridicarea MCV (rapoartele României și Bulgariei sunt cuplate). El a avut o întrevedere, în luna decembrie, cu ambasadorul român la Sofia, Anton Păcurețu. Cu acea ocazie, Mitov a făcut apel la colaborarea României și Bulgariei pentru a scăpa de acest instrument și a face progrese în vederea aderării la spațiul Schengen.

Deși atât Bulgaria, cât și România, au pus problema ridicării MCV, la nivelul Comisiei Europene s-a discutat despre implementarea unui sistem asemănător pentru toate statele membre UE. Concret, încă din 2012, fostul comisar pe Justiție, Viviane Reding, a deschis acest subiect, propunând atunci, pentru prima dată, ca un astfel de mecanism să monitorizeze sistemul judiciar din cele 28 de state membre. În cazul în care ar exista derapaje, sancțiunile să nu fie luate dintr-odată, ci în trei pași.

Ultimul raport MCV al Comisiei Europene a fost publicat în ianuarie 2014, următorul fiind așteptat în ianuarie 2015.

O confuzie: Schengen și MCV

Trebuie spus că, la nivel formal, aderarea la spațiul Schengen și rapoartele MCV sunt două subiecte diferite. Ele au ajuns să fie corelate în spațiul public după ce unele state membre care nu voiau România și Bulgaria în spațiul Schengen au făcut această condiționare informală a aderării de rapoartele pe Justiție.

Poziția oficială a Comisiei Europene – și a actualei, dar și a Comisiei Barroso – este că România a îndeplinit condițiile pentru a accede în acest spațiu. În ciuda sprijinului majorității statelor membre, nu a existat, în toți acești ani, unanimitatea necesară pentru a se face acest pas.

MCV, deci, nu este legat de Schengen, iar impresia care se creează în anumite declarații politice că, dacă nu ar fi rapoartele pe justiție, am accede la spațiul Schengen, este una eronată.

De ce am ajuns să avem MCV

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană a României și Bulgariei, una dintre condițiile cu care cele două state au rămas restante a fost, în mare, reforma sistemului judiciar. În acest sens, s-a convenit ca România și Bulgaria să fie acceptate în UE, dar ca justiția și reformarea ei să fie monitorizate, pe o perioadă limitată, prin raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

„Înainte de 2007, Comisia Europeană nu a recomandat o amânare a aderării, dar a creat un nou mecanism post-aderare pentru România și Bulgaria, așa-numitul „mecanism pentru cooperare și verificare”. Acest mecanism era menit să asigure că cele două țări vor continua reformele după aderare. Dacă nu reușeau acest lucru, Comisia menținea opțiunea de a activa clauza de salvgardare. Existau două clauze pentru România: una pentru agricultură și a doua pentru reforma judiciară și anticorupție. Odată activată clauza de salvgardare, statele membre nu erau obligate să recunoască deciziile judecătorești din România. Comisia Europeană a stabilit patru obiective de referință pentru a evalua progresele României în reforma judiciară, trei dintre acestea referindu-se la necesitatea de a continua eforturile anticorupție”, explică CRPE, într-o analiză a MCV, publicată în 2010.

Primul raport MCV

La doar șase luni de când România și Bulgaria au intrat în UE, pe 27 iunie 2007, Comisia Europeană publica primul raport MCV. În ce privește situația României, experții europeni subliniau că s-au făcut progrese la capitolul reformei justiției, dar nu suficiente. Concret, Comisia Europeană a făcut referire la rezultatele înregistrate de Consiliul Superior al Magistraturii ca fiind „primele efecte notabile pentru stabilirea unei jurisprudențe coerente”. Partenerii europenei au avertizat, în 2007, că România trebuie să facă eforturi și mai mari atât în reforma justiției, cât și în lupta anticorupție.

Totodată, Executivul european a subliniat, în primul raport, nevoia ca Agenția Națională de Integritate (ANI) să devină operațională, subliniind îngrijorări cu privire la independența instituției și puterea de a investiga și de a da sancțiuni.

În ce privește combaterea corupției la nivel înalt, Comisia Europeană a atras atenția, în 2007, că într-adevăr au fost începute investigații, dar că nu existau încă și sentințe, motiv pentru care se considera că România nu făcuse încă suficiente progrese în combaterea corupției.

Un alt aspect „îngrijorător” subliniat încă din 2007 de către Comisia Europeană era și „absența unei practici unitare” în cazul retrocedărilor ilegale și a restituirii proprietăților, domeniu în care abia în 2014 au început să se facă progrese. Amintim aici că fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, și fosta șefă a ANRP, Crinuța Dumitrean, se află în arest preventiv, fiind acuzate, alături de alți inculpați, de prejudicierea bugetului cu peste 61 de milioane de euro pentru supraevaluarea unui teren al omului de afaceri Stelian Gheorghe.

„În perioada 2007-2008, Parlamentul a încercat să limiteze puterea instituțiilor anticorupție create prin condiționalitățile UE. Deși lăuda eforturile depuse de procurorii DNA, Comisia aducea critici celorlalte instituții: în cele două rapoarte publicate în 2008, Comisia observa că niciun caz de înaltă corupție nu a fost finalizat (rapoartele CE din februarie și iulie 2008). Sancțiunea atașată MCV nu a fost activată, dar monitorizarea a fost prelungită până cel puțin în 2010. În cele două rapoarte publicate în 2008, Comisia observa că niciun caz de înaltă corupție nu a fost finalizat (rapoartele CE din februarie și iulie 2008). Sancțiunea atașată MCV nu a fost activată, dar monitorizarea a fost prelungită până cel puțin în 2010″, amintește un raport al CRPE din 2010.

Episodul din vara lui 2012

„În iulie 2010, Comisia Europeană a emis cel mai critic raport de la începutul MCV-ului. Criticile privitoare la aspectele tehnice au fost completate de considerații generale care acuzau România că nu și-a respectat angajamentele asumate înainte de aderare. Acest nou val de critică completat de pozițiile câtorva state membre care au sugerat corelarea rapoartelor de monitorizare pe justiție cu accederea țării la spațiul Schengen au avut un impact imediat asupra Bucureștiului. În afara intervențiilor menționate mai sus care au dus la salvarea ANI, alte câteva măsuri au fost adoptate în urma raportului Comisiei”, se mai arată în lucrarea CRPE.

La fel de dur avea să fie și raportul MCV din ianuarie 2013, care includea perspectiva Comisiei asupra războiului politic din vara lui 2012, când USL a demis forțat Avocatul Poporului și președinții celor două Camere ale Parlamentului, mergând până la o suspendare forțată a lui Traian Băsescu din funcția de președinte. Mulți lideri internaționali, inclusiv fostul comisar european pentru Justiție, Viviane Reding, au criticat „atacurile la adresa statului de drept”, criticile regăsindu-se și în raportul MCV din 2013.

„Una dintre marile preocupări în timpul verii a fost dovada clară că încă există presiuni asupra insituțiilor judiciare și lipsă de respect față de independența justiției”, se arăta în raportul respectiv, în care europenii atrăgeau atenția și asupra faptului că Guvernul a dat prea multe ordonanțe de urgență, trecând peste autoritatea Curții Constituționale.

Ultimul raport pe Justiție

Tot în 2013, în luna decembrie, un alt scandal din România atrăgea criticile Comisiei, vizibile în MCV. Este vorbea despre așa-numita „Marțea Neagră”, când parlamentarii au adoptat pe șest o serie de modificări controversate la Codul penal, dar și o lege privind amnistia și grațierea, în special a faptelor de corupție.

Astfel, în raportul MCV din ianuarie 2014 s-a putut observa cum europenii arătau că România „a făcut câteva progrese, dar nu suficiente”, cerând ca reforma să fie accelerată în funcție de recomandările Comisiei. „Istoria MCV-ului de până acum arată că progresul făcut nu este unul sustenabil, astfel că reușitele dintr-o anumită zonă pot fi constrânse sau chiar anulate de eșecurile din altă zonă”, se arăta în raportul MCV, amintind că deciziile Parlamentului din decembrie 2013 arată că „principiile și obiectivele reformei fundamentale sunt contestate în continuare”.