Comisia Iordache a tradus legile Justiției și le-a trimis ambasadelor. Ce scrie în prezentarea în limba engleză

„Toate modificările la cele trei legi ale Justiției s-au făcut pentru a oferi răspunsuri la problemele și nevoile curente ale sistemului judiciar. Cele mai multe dintre propuneri sunt venite de la CSM sau asociațiile profesionale ale magistraților. Aceste modificări la legile justiției sunt primele care se desfășoară într-o procedura parlamentară transparență, cu implicarea tuturor părților interesate. În prezent legile sunt verificate pentru constituționalitate la Curtea Constituțională, așa cum s-a întâmplat și cu legile precedente, fiind folosite toate filtrele necesare pentru asigurarea independenței justiției”, a precizat Iordache în textul citat.

Iordache menționează că cele trei legi și-au dovedit limitele de-a lungul timpului, trebuind a fi adaptate noilor realități și nevoi socio-juridice, care sunt cu mult diferite de cele avute în vedere în 2004, la dată adoptării lor.

„Astfel, spre exemplu, în tranziția de la comunism la democrație un rol important l-a avut reforma în justiției. Sub aspectul carierei judecătorilor și procurorilor, această tranziție s-a tradus prin susținerea unui sistem bazat pe judecători foarte tineri, cărora li s-a permis să acceadă extrem de rapid în carieră, într-un mod nemaiîntâlnit în alte state europene (la 23-24 de ani un tânăr ajunge judecător, apoi până la 30-35 de ani ajunge la curtea de apel, unde pronunțau și hotărâri definitive, iar promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție se făcea și la 35-40 de ani). Dacă acest fapt a fost justificat la acea dată de tranziția de la comunism la democrație, în prezent este necesară o reașezare a sistemului pe criterii ce au în vedere și experiență de viață și profesională a magistraților, precum și familiarizarea lor cu toate aspectele ce țin de celelalte profesii juridice”, menționează Iordache.

Iordache arată, totodată, că forma legilor justiției în vigoare a permis o „interferență” prea mare a carierei judecătorilor cu cea a procurorilor, funcțiile acestora suprapunându-se de foarte multe ori în mentalul colectiv.

„Acest fapt a pus însă probleme nu doar la nivel de imagine, ci și în mod concret, conducând la o apropiere prea mare a judecătorilor față de procurori și invers, fapt ce a devenit îngrijorător în momentul în care s-a reflectat în modul în care judecătorii solutionau cererile procurorilor. Un studiu efectuat recent a relevat faptul că, între anii 2010-2015, instanțele românești au admis cererile procurorilor privind interceptările în proporție covârșitoare, șase curți de apel admitandu-le în proporție de 100%.”, a subliniat el.

Iordache a mai arătat că o altă problema a fost cea a reglementării răspunderii materiale a judecătorilor și procurorilor pentru erorile judiciare, în condițiile în care, în ultimii ani, România conduce în Uniunea Europeană topul negativ în ceea ce privește condamnările la CEDO pentru încălcarea articolului 6 din Convenție și, în ciuda acestui fapt, nici un magistrat nu a răspuns până acum material sau disciplinar pentru încălcări grave ale drepturilor fundamentale ce au generat erori judiciare.

„Acest fapt a relevat neajunsurile legislației actuale. Lipsa efectivă a răspunderii judecătorilor și procurorilor a făcut că în prezent, conform mai multor sondaje de opinie, peste 80% dintre români să își dorească o răspundere a magistraților. Nu în ultimul rând, prevederi extrem de importante din lege, precum procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sau proceduri disciplinare, au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională, impunându-se intervenția urgență a legiuitorului”, a mai arătat Iordache.

El a menționat că principalele modificări vizează clarificarea noțiunii de independența a procurorului și punerea sa în acord cu dispozițiile Constituției și recomandările Comisiei de la Veneția, reglementarea, pentru prima dată în istoria post-decembristă, a lustrației în Justiție, reglementarea mai strictă și mai eficientă a controlului asupra serviciilor de informații în relația lor cu judecătorii și procurorii și stabilirea caracterului public al tuturor informațiilor ce privesc administrarea justiției, excluderea factorului politic din numirea judecătorilor și procurorilor definitivi, răspunderea materială a magistraților, controlul procurorului ierarhic superior asupra temeiniciei actelor întocmite de procuror, creșterea vechimii necesare pentru accedarea în funcția de procuror DNA și introducerea concursului că modalitate de selecție, înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, separarea carierelor judecătorilor și procurorilor și procedura de revocare a membrilor CSM și transparență activității acestuia.

În ceea ce privește procedura disciplinară și Inspecția Judiciară, Iordache a precizat că Inspecția Judiciară a fost consolidată, fiind menținută castructura cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar numirea inspectorului șef se face prin consurs organizat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. 

Președintele PSD Liviu Dragnea a declarat în data de 22 decembrie că textul tradus al modificărilor legilor justiției va fi transmis ambasadelor și Comisiei Europene, iar în paralel ministerul de Externe va avea o întâlnire cu ambasadorii, după ce 7 ambasade și-au manifestat îngrijorarea în legătură cu modificările.

Ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Olandei și Suediei au solicitat, într-un comunicat, ca factorii implicați în proiectul de reformă a justiției să evite orice acțiune care ar putea duce la slăbirea independenței sistemului judiciar și să ceară avizul Comisiei de la Veneția.

„Facem apel la părțile implicate în proiectul de reformă a justiției să evite orice acțiune care ar putea duce la slăbirea independenței sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției și să ceară, fără întârziere, avizul necesar al Comisiei de la Veneția, pentru a menține astfel independența sistemului judiciar și a păstra intact procesul de reformă în general. Avem încredere că toți actorii politici implicați vor acorda atenția cuvenită acestor preocupări legitime, în concordanță cu angajamentul nostru european comun, și vom fi în continuare gata să sprijinim România în eforturile ei de a reafirma acest angajament”, se arată în comunicatul de presă.