Comisia Iordache: Președintele poate refuza o singură dată numirile șefilor parchetelor. Modificările controversate ale Codurilor Penale, discutate marți. UPDATE

Președintele României poate refuza, motivat, „o singură dată”, numirea procurorilor șefi, se precizează într-un amendament la proiectul ce modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistrațior, adoptat luni de Comisia specială pentru legile Justiției.

Potrivit amendamentului adoptat la propunerea PSD și ALDE, „Președintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la la alin 1) (șefii de parchete, n.r.) ) aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

În textul în vigoare în acest moment se prevede că „Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Sub incidența acestui text de lege intră procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora.

Protocoalele sunt de interes public, dar cu excepții

Un alt amendament la proiectul care modifică Statutul magistraților care prevede că protocoalele între instanțe și alte autorități publice constituie informații de interes public, cu excepția celor pentru care legea prevede caracterul nepublic.

Textul amendamentului adoptat exte următorul: „Informațiile care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituțională între instanțe și parchete, pe de o parte, și orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum și procedurile judiciare constituie informații de interes public, cu excepția celor pentru care legea prevede caracterul nepublic”.

Amendamentul a fost propus de senatorul PSD Șerban Nicolae.

În forma adoptată de Camera Deputaților a proiectului care modifică Statutul magistraților se prevedea că „prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informațiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele și orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Țarii sau de un serviciu de informații care privesc sau au legătură cu justiția sunt informații de interes public”.

Tăriceanu: Parlamentul este cel care dezbate și aprobă legi

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, luni, referitor la criticile magistraților la modificările Legilor Justiției, că fiecare are dreptul să își exprime opinia, dar dezbaterea și aprobarea legilor se face în Parlament.

„Eu cred că suntem într-o societate liberă, în care fiecare are un drept fundamental, acela de a-și exprima părerea și noi avem părerea noastră, și opoziția are o părere și reprezentanții corpului magistraților au păreri diferite, unii sunt de acord, alții nu sunt de acord, în final, totuși, cred că revine Camerei legiuitoare, care este Senatul, ca în orice democrație, Parlamentul este cel care dezbate și aprobă legi. Nu ne rămâne decât să subliniem încă o dată faptul că politica în acest domeniu este făcut de Parlament, iar magistrații aplică legea”.

În ceea ce privește răspunderea magistraților, Tăriceanu a precizat că actuala lege a făcut-o inoperantă.

„Termenele care erau incluse în actuala lege făceau ca această răspundere a magistraților să nu poată deveni una efectivă. Am discutat cu asociațiile magistraților am analizat cu multă atenție propunerile care au venit din partea lor și aceste propuneri vor fi luate în seamă, în așa fel încât să găsim un echilibru pe care eu îl consider absolut necesar între necesitate aplicării legii, protecția drepturilor și libertății cetățenilor și răspunderea magistraților. Nu putem să avem o Justiție în care cetățenii să aibă încredere dacă nu există și răspunderea magistraților pentru deciziile pe care le iau, pentru că ele afectează viața concetățenilor noștri, destinele lo, familiile lor și nu în ultimul rând libertatea lor”, a susținut președintele Senatului.

Comisia pentru legile Justiției a început, luni, elaborarea Raportului la proiectul care modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraților, discuțiile privind modificările Directivei referitoare la prezumția de nevinovăție fiind amânate pentru marți, când este așteptat și ministrul Justiției.

Modificări sensibile la Codurile Penale

După legile Justiției, comisia Iordache va discuta modificările la Codurile Penale, criticate până acum dur de DNA și Parchete. Printre amendamentele contestate se află cel referitor la administrarea probelor la administrarea, care spune că „înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții”, fiind eliminată precizarea potrivit căreia „orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”.

Un alt amendament controversat este cel legat de arestarea preventivă. Potrivit propunerii, „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism și care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravitații faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica”, fiind eliminate mai multe infracțiuni din categoria celora pentru care se poate solicita arestarea preventivă.

„Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citație, dacă acesta este cercetat pentru săvârșirea uneia din infracțiunile” enumerate mai sus, prevede un alt amendament.

„Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoștință, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia și a probelor din care rezultă săvârșirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoștință a calității de suspect. Atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 305 alin. (1) și persoana față de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoștință, de îndată, calitatea de suspect, sub sancțiunea nulității absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi față de aceasta după aflarea identității persoanei”, arată un alt amendament contestat de magistrați.

În ceea ce privește dreptul inculpatului la apărare, magistrații contestă articolul potrivit căruia acesta are „dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi și libertăți, să formuleze plângeri, cereri, memorii și obiecțiuni” și „poate solicita să fie încunoștințat de data și ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi și libertăți. Încunoștințarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absența sa nu împiedică efectuarea actului”.