Comisia lui Băsescu a pus diagnosticul agriculturii: „am rămas foarte în urmă”. Constantin: „Fără acord politic și finanțare e inutil să vorbim”

Agricultori îmbătrâniți care produc pentru propria familie, ferme mici care nu atrag bani, o piață în care producătorul primește mărunțișul, dar unde cei care exportă o duc mai bine după intrarea în UE. Un decalaj enorm față de Franța, de exemplu. Așa arată, în linii mari, agricultura din România, în raportul Comisiei prezidențiale care a analizat-o în ultimii trei ani.

„E responsabilitatea oamenilor politici să ia toate măsurile să valorificăm pe bani ce ne-a dat Dumnezeu pentru că a vrut”, a tras concluzia președintele Traian Băsescu care, într-o încercare de coabitare cu ministrul PC Daniel Constantin, a propus semnarea unui pact pentru agricultură „cu toate partidele și instițuțiile” în septembrie. Planurile sunt mari: România să ajungă să exporte, în 2030, alimente de 40-50 de miliarde, cât toate exporturile actuale la un loc.

Constantin a adoptat ideea pactului, Băsescu i-a lăudat ministerul pentru implicare, dar, până la final n-au lipsit nici contrele, unele legate de cum se va vinde pământul după liberalizarea achizițiilor, la 1 ianuarie.

TEXTUL INTEGRAL AL CADRULUI NAȚIONAL STRATEGIC PENTRU AGRICULTURĂ 2014-2030

De ce România nu face agricultură ca Franța

„Am rămas foarte în urmă. La noi, agricultura se face la scară mică”, a pus deputatul UNPR Valeriu Steriu diagnosticul, din postura de președinte al Comsiei în care a fost cooptat recent. Cifrele din raportul la care au lucrat cercetători, profesori, membri ai Academiei și lideri ai producătorilor îi susțin teoria. Populația din agricultură este îmbătrânită – 58,5% dintre cei care lucrează pământul au peste 60 de ani, dar folosesc aproape jumătate din suprafața eligibilă pentru plățile directe.

Partea covârșitoare a terenurilor lucrate – 73.3% este a celor sub 2 hectare. 97,7% din fermele din România au sub 10 hectare și însumează 38,7% din suprafața agricolă totală. Fermele mari, de peste 100 ha, deşi reprezintă doar 0,3% din numărul de ferme, înseamnă 48,8% din suprafaţă. „Avem foarte puține ferme mijlocii, doar 1,8%, acestea fiind cele mai răspândite în restul Europei”, spune Steriu, fost ministru al Agriculturii.

Nu e singura diferență față de țările din vest. Dacă europenii cheltuiesc în medie 113 euro/ha pentru îngrășăminte, românii nu depășesc 49 euro, ceea ce se vede în cantitatea produselor obținute. În plus, tractoare și mașini agricole sunt încă puține, deși datorită banilor europeni, numărul lor a crescut ușor până la 1 la 52 de hectare.

Ponderea agriculturii în PIB este însă de 6,5%, mult peste media UE-27. Chiar dacă e în primele 5-6 locuri în UE ca suprafață de teren arabil pe locuitor sau ca procent de sol foarte fertil (28% față de 11% la nivel mondial), România „nu asigură necesarul alimentar naţional, din cauza producţiei agricole modeste și instabile”, se arată în raport.

Unde trebuie să ajungă banii. Ce impozite se pregătesc

„În ultimii ani s-au investit 9 miliarde din fonduri UE și 6 miliarde ca efort bugetar. Din 2014 în 2020 vorbim de 19 miliarde de euro. Dar în agricultură sunt si foarte mulți bani care se pierd”, a admis Daniel Constantin, acuzând creșterea evaziunii fiscale.

La evaziune, Comisia prezidențială adaugă un învățământ deficitar, care nu pregătește specialiști în agricultură, filiera care face ca produsele să nu ajungă cu ușurință de la ferme la consumator, „o mulțime de intermediari speculatori” în piețe, lipsa unei burse agroalimentare non-profit, numărul mic de IMM-uri procesatoare în zona rurală sau creditarea extrem de redusă a agriculturii.

„România are o singură șansă pentru dezvoltarea agriculturii: alocarea masivă, dar rațională, de capital investițional”, susține comisia Steriu. Banii ar fi necesari, spun specialiștii, în infrastructura rurală, în irigații și perdele de protecție a câmpului, în extinderea IMM-urilor care procesează produse agricole. Toate dublate de o încurajare a asocierii pentru a atrage bani europeni și de investiții în sănătate și educație pentru a determina tinerii să rămână la țară.

Comisia sugerează fiscalizarea, pentru ca agricultorii să-și recupereze TVA pentru carburanți, fertilizanți, pesticide, impozitarea terenurilor nelucrate sau deteriorate, impozitarea celor care încasează mai mult de 300.000 de euro.

Pentru combaterea evaziunii comisia recomandă reducerea TVA la alimente și controale mult mai drastice.

Visul românesc: exporturi de 50 de miliarde de euro numai din alimente

„Se estimează că România are un potențial alimentar, la orizontul 2030, pentru 38,5 milioane persoane, respectiv un disponibil pentru export şi consum nealimentar de materii prime agricole de circa 49-50 miliarde de euro”, se arată în Raport.

Pentru asta: resursa ecologică trebuie folosită mai mult, producția medie de cereale convenționale trebuie să se dubleze, suprafața agricolă e necesar să se mențină la 11 milioane de hectare, iar producția vegetală trebuie să mai crească față de cea animală, susține comisia.

Cât despre produsele românești, Comisia face două sugestii. Prima este exportul orientat mai ales spre țări din afara UE – SUA, Brazilia, Rusia, India, China. A doua: promovarea produselor românești, ecologice sau tradiționale de tipul mierii și al vinului, la pachet cu ofertele agroturistice.

Experții consultați de Băsescu au venit cu o soluție și pentru ca agricultorii să scoată un preț mai bun pe ce vând: o bursă a mărfurilor care să funcționeaze ca entitate non-profit și nu ca acum, după legea societăților comerciale. „Dacă la Chicago avem o cotație a cerealelor la bursă, pentru cerealele din bazinul Marii Neagre nu avem aşa ceva. Astfel, cei mai avantajați de lipsa unei cotații a cerealelor sunt iÌ‚n primul rând companiile transnaționale care controlează comerțul cu cereale în această zonă, dar și ceilalți cumpărători locali de cereale, iar cei mai defavorizați sunt fermierii care nu beneficiază de tranzitivitatea prețului internațional al cerealelor și vând, cel mai adesea, cerealele la orice preț de la capătul tarlalei”, arată Comisia prezidențială.

Până atunci, românii continuă să cheltuiască pe mâncare sume mult mai mari decât restul europenilor – de două ori mai mari comparativ cu media UE 25 şi de aproape 2,8-3 ori mai ridicate față de media UE15.

Agricultorul-șef. De la definiție la burse de viitor

Un prim pas pentru profesionalizare în agricultură, susțin experții consultați de Cotroceni, ar fi pregătirea agricultorului-șef, eventual în licee rurale.

„Trebuie înțeles faptul că profesiunea sau meseria de agricultor-șef de exploatație este mult mai complexă comparativ cu meseriile „clasice” de mecanizator (tractorist, combainer), îngrijitor de animale, legumicultor, pomicultor, viticultor etc. Agricultorul-șef de exploatație privat-familială comercială trebuie să aibă o pregătire de specialitate tehnică, economico-financiară, managerială complexă, să fie, deopotrivă, mecanizator, agricultor, economist și comerciant în specialitatea fermei sale, prin traininguri organizate de firme de consultanță”, arată Comisia.

Totodată, specialiștii propun acordarea unui sprijin financiar pentru fermele care primesc elevi în practică plus burse lunare de la primarii pentru cei care vor să rămână să lucreze în agricultură în baza unui contract pe 10-15 ani.

Contre Băsescu- Constantin. Cui i se va vinde pâmântul după 1 ianuarie

„E cel mai bun document strategic pentru agricultură, industrie și spațiu rural de după Revoluție”, a lăudat președintele raportul. După șapte rapoarte ale Comisiilor prezidențiale „nu toate utilizate” de guverne, Băsescu a venit cu „o rugăminte”: „Să nu-l lăsați îmbrăcat frumos, în piele, în biblioteca prezidențială”, a spus el, adăugând că, pe lângă banii europeni, Guvernul are „obligația de a finanța într-o manieră rezonabilă, dar nu la fel de mică până acum” agricultura.
„Fără acord politic și fără surse de fianțare este inutil să vorbim de o strategie pe termen mediu și lung”, spune însă Daniel Constantin.

Dacă ministrul PC și președintele au coabitat bine în primele minute ale lansării raportului, până la final au avut timp să se și contreze. Primul motiv: discursul prea lung al ministrului. „Ideea era să lansăm strategia, nu să prezentăm activitatea ministerului”, i-a reproșat președintele lui Constantin, grăbindu-l să termine. Al doilea: o ordonanță recentă prin care s-au transferat „vreo 2000 de hectare de la Centrele de cercetare”.

Viziuni diferite au fost și în primivința vânzării pământului după liberalizarea achizițiilor a 1 ianuarie.”Ministerul are pe site un proiect de lege care propune ca ADS să intervină fie prin crearea unei burse, fie să cumpere terenuri pe care să le vândă comasate. Înțeleg că statul nu poate avea drept de preemțiune, trebuie să fie mai întâi vecinul întrebat, apoi statul”, a spus Constantin, plănuind ca până în septembrie Guvernul să ia decizia.

Susținător al variantei ca statul să aibă primul dreptul de a cumpăra, Băsescu a cerut „o formă prin care primii care să poată beneficia să fie agricultorii români, tinerii”. „Eu n-am niciun hectar de pământ, dar vreau să cumpăr. Nici statul nu-i bun să pună el mâna pe toate terenurile, dar nici nu închideți piața arendând totul”, le-a propus el agricultorilor încurcându-l pe Culiță Tărâță, prezent la dezbatere, cu Triță Făniță, decedat între timp.

Raportul lansat astăzi va fi afișat pe site-ul Administrației Prezidențiele timp de 30 de zile, pentru sugestii și propuneri de soluții. Forma definitivă va fi dată în luna august.