Comisiile de raport din Senat au decis noi praguri de impozitare pentru pensiile de serviciu, după decizia CCR. Când intră la votul final
Senatorii din comisiile reunite de muncă, apărare și juridică au votat, miercuri, raportul de admitere, cu amendamente, pentru proiectul de lege întors la camera superioară a Parlamentului pentru a fi armonizat cu decizia Curții Constituționale a României (CCR), care a decis că actul normativ aprobat anterior este constituțional în ansamblu, cu excepția câtorva. Proiectul ar urma să intre miercuri la vot în plenul Senatului, după care să meargă la Camera Deputaților, for decizional.
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ajuns la Senat în 8 august pentru reexaminare în urma deciziei CCR, a vot votat, cu amendamente, în comisiile reunite de muncă, juridică și apărare din Senat.
Noile praguri de impozitare sunt de 10%, 15% și 20%, conform declarațiilor președintelui Comisiei de Muncă din Senat, Ion Rotaru (PSD), pentru Libertatea. El a recunoscut, la finalul discuțiilor din comisii, că impactul bugetar nu este cunoscut
Proiectul anterior a fost aprobat de Senat, în calitate de for decizional, pe 28 iunie, dar două zile mai târziu, a fost atacat la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție. În urma dezbaterilor, judecătorii CCR au decizi, pe 2 august, au admis sesizarea ÎCCJ, declarând legea constituțională în ansamblu, mai puțin câteva articole.
La ședința comisiilor reunite, 43 de senatori, inclusiv de la UDMR, au votat pentru noul proiect, șapte au votat împotrivă și doi s-au abținut. Amendamentele au fost agreate în Coaliție luni seara, când au fost trimise și în Parlament, potrivit informațiilor Libertatea.
Toate noile amendamente propuse de PSD și PNL au fost votate marți în comisiile reunite. Reforma pensiilor speciale face parte din cererea de plată numărul trei din PNRR, care ar trebui depusă până la sfârșitul anului. Potrivit sursei citate, Ministerul Muncii a precizat, în dezbaterile din Senat, că forma a fost negociată cu reprezentanții Comisiei Europene.
Cum se aplică pragurile
Noua formă a legii a fost criticată de reprezentanții USR au criticat, care susțin că va pica și sub această formă la CCR.
Conform amendamentelor adoptate de comisii, noile impozite aplicate tuturor pensiilor speciale pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, pentru partea contributivă se aplică o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
- 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
- 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
- 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat
Nicio pensie nu poate să fie mai mare decât venitul avut în perioada de activitate, se arată în proiectul de act normativ.
Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la CCR, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei de pensionare de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute din ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.
Cine beneficiază de pensia de serviciu
Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică beneficiază de pensia de serviciu, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii. Pot beneficia și cei cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții.
Și în acest caz, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu include sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent, prevede proiectul care urmează să fie votat în Senat.
Conform surse citate, proiectul votat în comisii permite anumite derogări pentru judecători, procurori și personalul de specialitate, dacă au îndeplinit funcții de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi, avocat, grefieri cu studii superioare sau consilier juridic. Dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani se poate lua în considerare și o perioadă maximă de cinci ani în care au îndeplinit aceste funcții.
- în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2031 poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcții;
- în perioada 1 ianuarie 2032 – 31 decembrie 2039 poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcții;
- în perioada 1 ianuarie 2040 – 31 decembrie 2047 poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcții;
- în perioada 1 ianuarie 2048 – 31 decembrie 2054 poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcții;
- în perioada 1 ianuarie 2055 – 31 decembrie 2061 poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcții.
De la 1 ianuarie 2024, prin derogare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la CCR, magistrații asistenți de la ÎCCJ se pot pensiona și beneficia de pensie de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani şi 4 luni.
Mai mult, persoanele care până la data intrării în vigoare a noii legi îndeplinesc cerințele legale pentru obținerea unei pensii de serviciu pot solicita până la 31 decembrie 2028 acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective.
Baza de calcul pentru pensia militară
În cazul militarilor, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 65 de ani, dar atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare.
„Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar, la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se include”, arată amendamentul votat marți de senatorii din comisiile de muncă, juridică și de apărare.
La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
Conform sursei citate, Coaliția nu a introdus noi amendamente pentru militari și polițiști, față de forma votată deja și care a fost atacată la CCR, doar a impus noile praguri de impozitare, care se vor aplica tuturor categoriilor care beneficiază de pensii de serviciu, denumite generic ca fiind pensii speciale.