Congresul de alegeri și reforma internă a PSD, amânate de dragul menținerii la guvernare

Comitetul Executiv Național al PSD a decis, la sfârșitul anului trecut, în prima ședință de după eșecul de la alegerile prezidențiale, ca urmare a faptului că Victor Ponta și Liviu Dragnea și-au depus mandatul de președinte, respectiv președinte executiv, că în luna martie va fi convocat un congres de alegeri care să facă analiza rezultatului de la alegeri și să decidă asupra noii echipe de conducere.

Congresul de alegeri din martie, anunțat public chiar de Ponta

Astfel pe 27 noiembrie 2014, după ședința CExN, Victor Ponta că s-a încheiat un ciclu electoral și că el, ca lider, dar și echipa de conducere, trebuie să-și asume nu doar lucrurile bune, ci și înfrângerea de pe 16 octombrie și să dea ocazia PSD și colegilor din partid să constuiască următorul proiect, pentru următorul ciclul electoral

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

„Noul proiect pentru următorul ciclu electoral trebuie să țină cont de cauzele reale ale eșecului de la prezidențiale. Prima decizie pe care am adoptat-o în CExN a fost aceea de a organiza forurile principale de conducere, Consiliul Național și apoi Congresul, în primăvara anului viitor, pentru că e nevoie de timp pentru ca noul proiect 2015-2019 să fie construit, ca și noua echipă de lideri. Actuala conducere va asigura până în primăvară conducerea partidului când la Consiliul Național și Congres nu doar se va alege o echipă de lideri, ci se va decide asupra proiectului politic în următorii cinci ani”, preciza Victor Ponta pe 27 noiembrie 2014.

Tot atunci CExN a decis, la propunerea sa, să-i excludă din partid pe Mircea Geoană, Marian Vanghelie și Dan Șova pentru că ar fi încercat să preia conducerea partidului prin jocuri de culise desfășurate înaintea alegerilor.

Ce s-a întâmplat, însă, din 27 noiembrie și până în prezent? PSD a menținut guvernarea și constituie, în continuare, partidul principal al coaliției parlamentare care susține Guvernul Ponta 4.Numai că menținerea guvernării este strâns corelată cu situația din PSD, în condițiile în care Victor Ponta asigură președinția PSD, fără mandat, ce-i drept, dar este și prim-ministru.

În aceste condiții, se poate afirma că amânarea congresului de alegeri, dar și a analizei cauzelor eșecului de la prezidențiale și a reformei interne s-a făcut cu scopul implicit al menținerii la guvernare.

În acest sens, decizia CExN din 27 noiembrie privind organizarea unui congres de alegeri în martie a fost infirmată de către BPN, un for inferior în ierarhia de conducere a partidului. Acest fapt nu a fost contestat formal de către membrii de partid, întrucât decizia a fost luată anterior, într-un cadru informal. Victor Ponta și Liviu Dragne au obținut acordul mai multor lideri PSD din teritoriu pentru decalarea organizării Congresului, iar „pactul” a fost sărbătorit, ulterior, și cu o partidă de vânătoare.

Amânarea congresului de alegeri mai are și o cauză externă, care ține, însă, tot de principiul fundamnetal al menținerii cu orice preț la guvernare: este vorba de anunțata moțiune de cenzură pe care opoziția intenționează să o depună în această sesiune parlamentară. O luptă internă pentru funcții în PSD nu s-ar plia deloc bine cu o luptă în Parlament pentru menținerea funcțiilor oferite de guvernare.

Geoană conceptualizează „Noul PSD”, în alianță cu „Noul PNL”

Excluderea din PSD, la propunerea lui Ponta, i-a oferit lui Mircea Geoană un culoar liber de exprimare publică, dar și posibilitatea de a se poziționa strategic în raport cu PSD și cu actuala conducere, reprezentată de Victor Ponta și Liviu Dragnea.

Geoană se adresează în principal nemulțumiților din PSD, care nu îi mai văd cu ochi buni nici pe Victor Ponta, nici pe Liviu Dragnea. E de notorietate faptul că relațiile dintre Geoană, pe de o parte, și Ponta și Dragnea, pe de alta, sunt foarte reci. Pe de altă parte, social-democrații pot să compare, acum, cei cinci ani sub Mircea Geoană cu cei cinci în care partidul a fost condus de Victor Ponta.

Pentru Geoană, „Noul PSD” înseamnă atât „refondarea din temelii” a actualului partid, care să permită exprimarea tuturor curentelor, dar și, in extremis, crearea unui nou partid care să se adreseze aceluiași electorat de stânga.

Atât Geoană, cât și Marian Vanghelie, au precizat că vor lansa un grup de inițiativă pentru „Noul PSD”, care să reprezinte „un alt partid de stânga, un partid nou, curat”, care, însă, să aibă și reprezentare parlamentară, prin preluarea unor parlamentari PSD nemulțumiți de actuala conducere a partidului.

Deocamdată, numărul parlamentarilor care vor adera la noua structură politică este vehiculat „pe surse”, acesta variind de la zece parlamentari până la 50 de parlamentari – care reprezintă cel mai mare număr vehiculat în presă. Dar chiar dacă toți cei 50 de parlamentari ar adera la noua formațiune, votul lor ar fi insuficient pentru a dărâma Guvernul Ponta 4.

Pe de altă parte, Geoană a criticat public decizia de amânare a congresului de alegeri și a arătat că acest lucru va conduce la adâncirea crizei în care se află partidui. În paralel, Geoană a propus social-democraților menținerea la guvernare într-o mare coaliție între stânga și dreapta, pe model german.

Posibila spargere a PSD și excluderile, criticate de Iliescu și Năstase

Foștii lideri ai partidului, Ion Iliescu și Adrian Năstase, au criticat public, măsura propusă de Victor Ponta privind excluderea din partid a lui Geoană, Vanghelie și Șova.

Iliescu a menționat că el a votat împotriva excluderilor și a arătat că în PSD va exista un congres de alegeri, dar unde se va face și analiza cauzelor eșecului de la prezidențiale.

La rândul său, Năstase a spus că „Noul PSD” a mai fost „nou” de vreo șapte ori până acum și a arătat că eventuala spargere ar face bine în primul rând celor din actuala opoziție, care ar putea astfel să „dreseze” mai ușor mai multe formațiuni de stânga.

Cătălin Ivan, primul social-democrat care și-a anunțat candidatura la șefia PSD

Dincolo de disputele mai mult sau mai puțin publice între actualii și foștii lideri ai partidului, excluși sau nu, există foarte puține declarații publice asumate în rândul social-democraților despre situația din partid și viitorul formațiunii. După ce Ponta a propus excluderea lui Geoană, Vanghelie și Șova, social-democrații au înțeles să intre în silentio stampa.

Singurul social-democrat care a făcut declarații publice fără a fi exclus, este europarlamentarul Cătălin Ivan. El a scăpat doar cu o propunere de sancționare dură care însă, nu a mai fost discutată, și a fost gratulat cu catalogarea de „puști obraznic”, oferită nonșalant de Dragnea.

Ivan a precizat, după ce a aflat de amânarea congresului, că este mai hotărât ca oricând să candideze la șefia PSD. El și-a exprimat speranța că atât Victor Ponta cât și Liviu Dragnea înțeleg faptul că nu se poate ca acest Congres să fie evitat, în condițiile în care și-au depus mandatul și asigură o conducere interimară a partidului. „Eu cred că sunt oameni responsabili și înțeleg foarte clar că nu se poate fără congres și că toate deciziile importante de modificare a Statutului și de schimbare a regulilor interne de funcționare se fac prin votul celor delegați la congres. Nicio altă schimbare nu poate fi făcută informal”, a spus Ivan.

Reforma PSD, în pericol; Consiliul Național va dezbate reforma, dar doar Congresul o poate adoptă

Declarațiile publice făcute în ultima perioadă de Victor Ponta și Liviu Dragnea au atestat faptul că la Consiliul Național din martie se va face doar o dezbatere a măsurilor care trebuie luate și a modificărilor la statut în privința puterii acumulate de liderii din teritoriu sau a consecințelor pe care cei cu probleme în Justiție le vor suporta.

Dragnea, a susținut, astfel, că deciziile de reformă ale PSD ce urmează a fi dezbătute la Consiliul Național din martie vor putea fi puse în practică fără ca Statutul să fie în mod legal modificat și adoptat procedural de congres, fiind vorba de decizii asumate ale PSD.

„Nu există decizii informale de modificare a Statutulul. Este ca și cum ai spune că schimbi Constituția României la o cafea, într-o comisie obscură de undeva din Parlament. Deci domnul Dragnea este liber să vină cu propuneri, poate să facă ce comisie dorește, să o conducă, dar votul îl vor da membrii de partid delegați la Congres. Până atunci vor putea și alți colegi să vină cu propuneri”, a spus, în replică, Ivan.

PSD este în acest moment un partid în vrie, care nu reușește să-și găsească o direcție politică stabilă și predictibilă, alta în afară de menținerea cu orice preț la guvernare, pentru cât mai mult timp posibil.

Declarațiile publice despre situația actuală a partidului și despre viitorul acestuia sunt foarte puține și par a fi apanajul cvasi-exclusiv a lui Victor Ponta și Liviu Dragnea, deși pozițiile publice luate de Victor Ponta sunt inconsecvente în timp și contradictorii cu cele asumate de Liviu Dragnea.

Deși cei doi și-au depus mandatul de președinte și președinte executiv după eșecul de la prezidențiale, conduc încă cu mână forte partidul și impun decizii forurilor de conducere.