Consiliu UDMR. Planurile lui Kelemen Hunor de regionalizare economică și de radiere a articolului 1, alineatul 1, din Constituție

Publicat: 11 05. 2013, 14:57
Actualizat: 05 07. 2013, 10:35

Ultima reuniune a Consiliului Reprezentanților Unionali de dinaintea apropiatului congres al UDMR de la Miercurea Ciuc, desfașurată astăzi la Sibiu, a fost consacrată definitivării modificărilor ce vor fi aduse statutului și programului Uniunii, precum și stabilirii documentelor ce vor fi supuse aprobării congresului.

„Sunt cinci sau șase documente care vor fi dezbătute și aprobate la congres, despre modificarea Constituției, despre regionalizare, despre europarlamentare, despre inițiativa cetățenească, despre problemele economice, despre Secuime și despre maghiarii care trăiesc în minoritate în diasporă, adică în restul țării”, a anunțat președintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a enumerat apoi și „restructurările organizatorice pentru flexibilizarea și eficientizarea activității UDMR” aflate pe ordinea de zi a reuniunii CRU: reducerea de la 9 la 5 a numărului platformelor politice din cadrul Uniunii, care vor funcționa ca platforme strict ideologice: creștin-democrată, social-democrată, liberală, agrariană și verde; creșterea de la 27 la 34 a numărului membrilor Consiliului Permanent și reducerea de la 17 la 9 a numărului membrilor Prezidiului Permanent al Uniunii; înființarea „în sfârșit, după 23 de ani, la propunerea mea”, a organizației de femei a UDMR.

Kelemen Hunor: „Da, spunem ‘nu’ regiunilor administrative!”

Liderul Uniunii și-a început scurtul raport politic cu anunțarea principalelor propuneri ale UDMR referitoare la modificarea Constituției: „radierea articolui 1”, care definește România ca stat național unitar, și introducerea unor „garanții pentru minorități, care să le permită să se simtă cu adevarat acasă în această țară”.

O altă propunere vizează regionalizarea, pe care Kelemen Hunor și colegii săi nu o vor introdusă în Constituție, ca regionalizare administrativă, ci doar o regionalizare economică, aprobată neapărat  prin referendum și nu impusă prin asumarea răspunderii Guvernului, cum preconizează liderii USL.

„România nu are nevoie de încă un nivel administrativ, de încă un nivel birocratic între județ și centru, fiindcă problemele dezvoltării României nu stau în lipsa acestui nou nivel de administrație publică”, a susținut Kelemen Hunor. Acesta a argumentat că, dacă mai înființezi încă un nivel admnistrativ, „vrei, nu vrei, la un moment dat, județele vor fi golite de rost”. Motivul, a arătat el, este că „nu centrul cedează din putere, cum se spune, ci județele”.

„Și nu faci pentru un premier, nu faci pentru un ministru, nu faci pentru o singură coaliție o astfel de reformă, faci pentru 30-40-50 de ani. Și nu trebuie să mai scoatem bani din buzunarul oamenilor, fiindcă un nivel administrativ în plus înseamnă costuri în plus, înseamnă birocrație în plus, înseamnă că centrele decizionale vor fi mai departe de cetățeni și nu avem nevoie de așa ceva”, a mai spus Kelemen Hunor, care a vorbit pe urmă despre regiuni de dezvoltare economică, mai mici și mai eficiente, cu 3-4 județe, legate prin tradiții istorice comune și cu un grad de dezvoltare asemănător.

„Și trebuie să mergem la referendum, nu trebuie prin asumare, nu trebuie prin ordonanță de urgență, trebuie prin referendum, nu trebuie să-ți fie frică de cetățeni, trebuie să mergi să-i întrebi pe ei cum vor să arate regiunea lor de dezvoltare. De exemplu, Harghita, Covasna și Mureș trebuie să formeze o regiune, fiindcă au tradiție comună, au legături istorice, au legături economice, din acest punct de vedere e foarte clar că așa trebuie să se întâmple. Iar în zona de Vest, județele Satu Mare, Bihor, Maramureș și Sălaj – fosta Partium, n.red. – trebuie să formeze o altă regiune, chiar dacă maghiarii care trăiesc acolo sunt în minoritate”, a argumentat Kelemen Hunor. După care a concluzionat: „Deci da, spunem nu regiunilor administrative, nu suntem de acord cu ele!”

Nicio eventuală modificare a prevederilor Constituției referitoare la proprietate, pentru a se permite confiscarea mijloacelor auto ale vitezomanilor care provoacă accidente rutiere soldate cu morți și răniți nu este pe placul UDMR-ului. „Nu suntem de acord cu nici o confiscare, cu nici o astfel de propunere, când vorbim de proprietate. Proprietatea este sfântă, este ocrotită în Constituție, este o valoare de care nu trebuie să se atingă nimeni și nu cred că asta este soluția pentru a rezolva problema vitezomanilor, care e o problemă reală”, a spus Kelemen Hunor.

Frunda Gyorgy, consilierul premierului Ponta: „Nu se poate elimina articolul 1 din Constituție”

Singurul dintre cei 91 de membri ai CRU prezenți la ședință (din totalul de 163) care s-a opus pe față cererii lui Kelemen Hunor de „radiere” a articolului 1 din Constituție a fost Frunda Gyorgy, consilierul onorific al premierului Ponta. „Nu se poate elimina articolul 1 din Constituție pentru că, dacă ați uitat cumva, mai există și articolul 152, care interzice clar acest lucru”, le-a reamintit el colegilor săi. După care s-a grăbit să îndulcească pilula: „Dar asta nu înseamnă că noi nu vom rămâne consecvenți cu poziția noastră că România nu este un stat național. Mai ales că acum, ca stat membru UE, mlte dintre hotărârile cele mai importante nu se mai iau la București, ci la Bruxelles sau la Strasbourg!”.