Constituția lui Antonescu, desființată de Consiliul Legislativ

Consiliul Legislativ desființează proiectul de revizuire a Constituției adoptat de comisia condusă de Crin Antonescu, apreciind că acesta conține reglementări care fac obiectul legilor subsecvente, nu al Constituției, că exclude nejustificat șeful statului din puterea executivă sau că depășește limitele prevăzute de legea fundamentală la articolul 152, fiind limitate o serie de prevederi legate de libertățile cetățenești.

Aspecte care nu ar trebui să se regăsească la nivel constituțional”

Consiliul Legislativ (CL) „constată încercarea de reglementare prin prezentul proiect a unor aspecte care nu ar trebui să se regăsească la nivel constituțional”.

Astfel, CL, în avizul obținut de Mediafax, exemplifică prin articolul 6, alineatul 2 indice 1 al proiectului de revizuire, unde se precizează că „deciziile autorităților publice centrale și locale cu privire la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea indentității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase se vor lua după consultarea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale”.

Consiliul Legislativ menționează că acest articol s-a regăsit în mod similar într-un proiect de revizuire a Constituției din 2011 asupra căruia s-a pronunțat Curtea Constituțională. La acel moment, CC a precizat că „reglementarea modalităților în care statul garantează dreptul la identitate al minorităților naționale nu este de domeniul Constituției, ci al legii, ridicarea la rang de principiu constituțional a uneia dintre aceste garanții negăsindu-și justificarea”.

„Ca atare, Constituția reglementează principiile și liniile directoare care sunt formulate într-un limbaj concis, sobru, accesibil și previzibil, fără detalierea unor aspecte care să încarce inutil normele constituționale, aspecte care sunt sau vor fi prezentate în detaliu în legislația subsecventă”, explică CL.

„În acest sens, prezentul proiect de revizuire propune spre reglementare unele situații care nu ar trebui să se regăsească într-o Constituție, ci în acte subsecvente, de natura legii”, se mai precizează în avizul Consiliului Legislativ.

Acest caz este exemplificat prin articolul 28, alineatele 3 și 4 din proiectul de revizuire, care institutie mecanismul privind interceptarea convorbirilor, dar și articolul 103 care privește mecanismul de desemnare a premierului, care ar conține prevederi de domeniul legii electorale.

„De asemenea, semnalăm că în proiect nu este utilizată o terminologie unitară, în acord cu prevederile Legii nr 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”, menționează avizul Consiliului Legislativ.

Șeful statului, scos nejustificat din puterea executivă

Consiliul Legislativ apreciază, în avizul asupra proiectului de revizuire a Constituției, că șeful statului este parte a puterii executive, alături de premier, și nu poate pierde acest statut, solicitând parlamentarilor să renunțe la teza privind definirea puterilor în stat.

„Semnalăm că în enumerarea autorităților care reprezintă puterea executivă nu se regăsește și șeful statului. Precizăm că limitarea prerogativelor constituționale pentru șeful statului nu determină excluderea acestei instituții din sfera puterii executive, astfel că textul trebuie revăzut sub acest aspect”, se arată în avizul Consiliului Legislativ (CL).

De asemenea, CL argumentează că sistemul constituțional românesc a consacrat un executiv bicefal compus din președintele României și premier, fapt pentru care șeful statului face parte din puterea executivă având atât atribuții administrative, cât și politice.

„Într-o formulare generică, în doctrina românească s-a apreciat că toate atribuțiile președintelui României care nu privesc sarcinile de reprezentare a statului și, respectiv, de «mediere între puterile statului, între stat și societate» sunt atribuții din sfera executivului. Față de cele de mai sus, teza finală, care detaliază principiul separației puterilor în stat, ar trebui eliminată”, apreciază avizul CL, care îl citează pe Antonie Iorgovan.

Astfel, CL solicită renunțarea la textul din proiectul de revizuire care menționează că „puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești”.

Limitarea drepturilor cetățenești

Consiliul Legislativ precizează totodată că textul depășește limitele prevăzute de legea fundamentală la articolul 152, fiind limitate o serie de prevederi legate de libertățile cetățenești.

Consiliul Legislativ precizează că în actuala lege fundamentală la articolul 152 se menționează că „nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora”.

„Prin urmare, în lumina prevederilor sus-menționate, este de reanalizat prevederea propusă la articolul 37, alin 3, conform căreia pot participa la alegerile pentru Cameră, Senat și Președinție numai candidații care au domiciliu în România cu cel puțin 6 luni înainte de data alegerilor; dispoziția de la art 64, alin (4, indice 1), respectiv instituirea obligației tuturor persoanelor de drept public, persoanelor juridice private și persoanelor fizice de a se prezenta în fața unei comisii parlamentare, în urma invitației scrise primite din partea acesteia; formularea prevăzută la art 90, alin 1, din care, fără coroborarea cu art 150 (nemodificat), s-ar putea înțelege că revizuirea Constituției nu mai poate fi inițiată de către cetățeni cu drept de vot”, precizează avizul Consiliului Legislativ.

Critici referitoare la regimul presei și informării publice

De asemenea, Consiliul Legislativ face o serie de observații asupra propunerilor care vizează regimul presei și al informării publice în cazul adoptării actelor normative, solicitând clarificări ale textului.

Consiliul Legislativ (CL) sugerează „să se reanalizeze dacă ar fi mai indicat ca răspunderea să aparțină proprietarului mijlocului de comunicare în masă și nu «mijlocului de comunicare în masă», în condițiile în care proiectul de revizuire institutie răspunderea civilă pentru informația sau creația adusă la cunoștință publică pentru autor, cel care exercită răspunderea editorială sau «mijlocului de comunicare în masă»”.

În plus, CL propune reformularea prevederii care include agențiile de presă sub control parlamentar, deocare ar putea fi interpretate.

„Semnalăm că din redactarea propusă rezultă că sunt supuse controlului parlamentar toate agențiile de presă, nu doar cele publice. Este necesară, de aceea, reanalizarea textului și reformularea corespunzătoare a acestuia”, se arată în avizul citat.

Prevederea propusă prin proiectul de revizuire a Constituției pentru articolul 31, alineatul 5 menționează: „Serviciile publice de radio, de televiziune și agențiile de presă sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului de antenă. Organizarea acestor servicii și agenții de presă, precum și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică”.

De asemenea, în ceea ce privește informarea publică, avizul CL precizează că, prin lege, nu pot fi stabilite situațiile cu caracter de urgență în cazul ordonanțelor guvernului.

Consiliul Legislativ face referire la articolul propus în proiectul de revizuire care menționează că „proiectele de acte normative ce urmează să fie adoptate de autoritățile publice și instituțiile publice, cu excepția celor care au caracter de urgență potrivit legii, sunt supuse, cu cel puțin 30 de zile înainte de adoptare, dezbaterii publice”.

Astfel, CL susține că sintagma „cu excepția celor care au caracter de urgență, potrivit legii” nu este corectă, întrucât prin lege nu se pot stabili situațiile cu caracter de urgență, iar expresia „potrivit legii” ar trebui eliminată.