„Am crescut în PSD. 30 de ani din viața mea am muncit cu mii de colegi și colege pentru câștigarea alegerilor din ’90 încoace și acestor colegi și colege vreau să le spun foarte clar că eu sunt un om de stânga, atașat valorilor sociale. Mi se pare trist faptul că nu există argumente prin care să fiu atacată”, a afirmat Corina Crețu, într-un interviu acordat România Tv.
Întrebată despre o eventuală demisie din PSD, comisarul european pentru politică regională a răspuns: „Nu, nu mă gândesc la ora actuală decât la a-mi îndeplini mandatul”.
Aceasta a adăugat că cea mai tensionată relație pe care o are în prezent este cu Guvernul, precizând că este un lucru trist, însă nu are ce să își reproșeze în acest sens.
„Din păcate, cea mai tensionată relație pe care o am acum este cu propriul Guvern. Este trist, dar pe de altă parte nu am ce să-mi reproșez. Am spus care sunt riscurile de pierduri și că trebuie accelerată implementarea proiectelor pe teren pentru această perioadă, că trebuie să ne batem pentru un buget mai nou. Prima inițiativă pe care am avut-o ca și comisar european a fost acel task-force pentru o mai bună implementare. Am preluat mandatul de comisar european cu 48% pentru perioada 2007-2013”, a explicat Corina Crețu.
Pe de altă parte, aceasta a transmis un mesaj pentru Guvern, punctând că vrea să reia discuțiile „cu cifrele pe masă”.
Declarațiile Corinei Crețu vin în contextul în care au existat mai multe critici din PSD și din partea Guvernului, respectiv a lui Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă. Acesta a spus că că e mai avantajos ca unele proiecte să fie făcute în parteneriat-public privat în România, în condițiile în care, potrivit BEI, studiile de fezabilitate pentru spitalele regionale ar valora 120 milioane de euro.
Și secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, a susținut că Crețu ar trăda interesele naționale și nu ar trebui să uite că a ajuns în funcții pe listele PSD.
De asemenea, liderul PSD Alba, Ioan Dîrzu, i-a transmis Corinei Crețu trebuie să se decidă dacă este comisarul UE sau al PNL, solicitându-i acesteia să spună dacă politica de absorbție a fondurilor se face cu Guvernul sau „doar cu unii primari PDL, la cafea și recepții scumpe”.
De asemnea, Corina Crețu susține că nu i s-a propus să fie premier, aceasta dorindu-și să continue să fie comisar european.
„Nu mi s-a propus să fiu premier și îmi doresc să lucrez ca și comisar. Nu, nu intră în niciun caz în calculele mele de viitor. Eu le mulțumesc tuturor care mă consideră capabilă de acest lucru. În primul rând, vreau să îi mulțumesc mult domnului Victor Ponta. Nu intră în calculele mele să fiu prim-ministru. Vreau să îi urez succes. Dar pe de altă parte am văzut că și domnul Băsescu a vehiculat numele meu. Eu am o altă treabă importantă pentru România. Știți bine că nu a agreat numirea mea. Eu am această responsabilitate față de România și față de români, nu față de Guvern, nu față de partide”, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, într-un interviu acordat postului România Tv.
Aceasta a transmis un mesaj pentru Guvern, în contextul tensiunilor care au apărut în ultima perioadă între comisarul european și Executiv, precizând că vrea să reia discuțiile „cu cifrele pe masă”.
„Vreau să dau un mesaj pentru Guvern, haideți să reluăm discuțiile cu cifrele pe masă. Haideți să vedem de ce investițiile prin fonduri nerambursabile nu ar fi mai bune decât cele prin parteneriat-privat. O țară trebuie să-și epuizeze aceste resurse care vin gratuit și apoi să meargă cu altele sau să meargă în paralel cu parteneriatele public-private”, a completat Crețu.
Întrebată de ce crede că a fost atacată de unii colegi de partid, Corina Crețu a răspuns: „Nu știu, poate sunt niște calcule politice. Nu îmi dau seama. Am fost foarte afectată. Am fost numită trădătoare de țară și așa mai departe. Pe mine mă interesează ca aceste proiecte să se realizeze. Vreau să ne așezăm la masă și să discutăm exact”.
Fostul prim-ministru Victor Ponta a înaintat în mai multe rânduri numele Corinei Crețu pentru funcția de premier, de la 1 ianuarie 2019, când România va prelua președinția Consiliului UE.