Corlățean: Am îndeplinit criteriile pentru Schengen; nu putem sta în genunchi, cu mâna întinsă

Titus Corlățean a declarat că România a îndeplinit criteriile tehnice privind aderarea la Schengen, iar autoritățile de la București nu stau în genunchi, cu mâna întinsă, astfel că au transmis europenilor că așteaptă să fie anunțate când va exista consens pentru primirea în acest spațiu.

„Nu se pune problema de a abandona un obiectiv legitim al României, respectiv al Bulgariei. În același timp, nici nu poți să stai în genunchi și să stai cu mâna întinsă, câtă vreme noi am îndeplinit criteriile clare, obiectivele tehnice din acquis-ul Schengen și, în același timp, plătim pentru lucruri care n-au legătură cu noi”, a declarat, vineri seară, la Digi24, ministrul de Externe, Titus Corlățean.

În opinia sa, europenii inventează tot felul de pretexte, precum MCV, pentru a amâna primirea celor două țări în Schengen, dar în realitate este vorba de „situața socială, economică, de criza din Europa din acești ani”. Realitatea ține de faptul că „prestația, poate, a anumitor guverne față de așteptările propriilor cetățeni nu produce acele rezultate de creștere economică, de mai mult confort în societatea respectivă”, a mai spus Corlățean.

Potrivit ministrului de Externe, subiectul Schengen este „prizonierul unor circumstanțe nefavorabile”, în condițiile în care criza economică favorizează un curent populist, xenofob și rasist „tot mai consistent”.

Titus Corlățean a apreciat că guvernele anterioare au greșit pentru că au supralicitat această chestiune, dar în prezent s-a luat decizia de a nu mai crea un orizont de așteptare.

„Noi dorim și mâine dacă este (să aderăm la Schengen). Dar nu putem să stăm în funcție de cum vă reglați (…) balanța de putere înainte de alegeri, cum încercați să deveniți mai simpatici propriilor cetățeni atunci când prestația economică e mai slabă în țara respectivă. Or, din acest punct de vedere vom vedea ce se întâmplă. Dar nu este cazul să creăm un orizont de așteptare. Asta a fost o greșeală în anii anteriori, din partea clasei politice de la București, s-a supralicitat pe această temă, s-au creat orizonturi de așteptări”, a subliniat ministrul de Externe.

Oficialul român a evidențiat faptul că nici guvernările anterioare nu au rezolvat această situație, deși era „o perioadă mai de pace în Europa”. „Ei, nu s-a putut nici atunci, cu atât mai dificil este acum când criza economică încă este prezentă în Europa”, a punctat el.

Întrebat dacă această poziție înseamnă că nu vor mai fi făcute unele reforme din MCV (mecanism care a fost legat de Schengen), Corlățean a replicat că interesul constă în a avea un sistem judiciar corect, nu de a răspunde întrebărilor de la Bruxelles. „Interesul nu este de a ne alinia pe sârmă și de a răspunde întrebărilor Bruxelles-ului. Interesul este de a avea un sistem judiciar corect, imparțial, care să funcționeze cu celeritate, să dea răspuns cetățenilor care așteaptă ani de zile la procese, cu niște coduri care să fie de bună calitate (…) Ăsta e interesul. Nu pentru a da cu subsemnatul la MCV sau de a rezolva alte chestiuni”, a spus ministrul, adăugând că reformele vor fi făcute „nu de dragul funcționarilor de la Bruxelles, ci de dragul societății românești”.

Referitor la raportul MCV din ianuarie, Corlățean consideră că acesta ar trebui să transmită „niște semnale realmente pozitive”, deoarece în ultima perioadă s-au făcut „pași înainte”.

Consiliul JAI va reveni asupra subiectului aderării României și Bulgariei la Schengen, atunci când vor exista condiții favorabile, a declarat, joi, Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de Interne, a cărui țară asigură Președinția UE.

„În ceea ce privește implementarea acquis-ului Schengen de către România și Bulgaria, astăzi am putut doar să evaluăm situația la zi. Consiliul a luat notă de declarația comună a României și Bulgariei și va reveni asupra acestei probleme, fără întârziere, atunci când vor exista condiții favorabile”, a declarat Dailis Alfonsas Barakauskas, la conferința de presă de la finalul reuniunii JAI de joi.

La insistențele jurnaliștilor privind o dată mai exactă pentru reluarea chestiunii, ministrul lituanian de Interne a evitat un răspuns, reiterând necesitatea „unor condiții favorabile” pentru aderarea celor două state la Spațiul Schengen.

Rugată să comenteze declarația prezentată de România și Bulgaria, comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a precizat doar că e „o declarație unilaterală”, care va figura în Protocolul reuniunii.

România și Bulgaria au prezentat, joi, la Consiliul JAI, a declarație politică în care își exprimă dezamăgirea față de imposibilitatea luării unei decizii privind aderarea la Schengen și susțin că nu există niciun motiv juridic sau concret pentru o nouă amânare, potrivit unui comunicat MAE.

În declarație, România și Bulgaria își exprimă „dezamăgirea față de imposibilitatea adoptării unei decizii pozitive privind aderarea lor la spațiul Schengen la acest moment și au reiterat că au îndeplinit toate criteriile de aderare conform acquis-ului Schengen, fapt recunoscut de către toate statele membre și stipulat în mod repetat în Concluzii ale Consiliului și ale Consiliului European, precum și în rezoluțiile Parlamentului European pe acest subiect”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe.

Totodată, cele două țări reiterează faptul că au „un nivel înalt de pregătire pentru aderare”, ca urmare a „unor investiții semnificative și a eforturilor constante ale autorităților competente”, fapt confirmat de evaluările efectuate și recunoscut de către Consiliul UE și Parlamentul European încă din 2011.

De asemenea, cele două țări subliniază faptul că nu există „niciun motiv, juridic sau bazat pe realități concrete, pentru o nouă amânare a deciziei, precum și faptul că soluția avansată privind o aderare etapizată nu a condus, până în prezent, la vreun rezultat”.

România consideră că o nouă discuție la Consiliul JAI privind aderarea la Spațiul Schengen fără „perspectiva unei decizii politice care să întrunească unanimitatea este de natură să perpetueze acest blocaj, care nu îi poate fi imputat, dat fiind faptul că a îndeplinit toate criteriile prevăzute de acquis-ul Schengen”, mai precizează sursa citată.

România și Bulgaria au precizat că vor solicita reluarea discuției în cadrul Consiliului, fără întârziere, în momentul în care este întrunită unanimitatea.

De asemenea, cele două state au invitat partenerii europeni să răspundă, în cel mai scurt timp posibil, „așteptărilor legitime” privind o decizie pozitivă de aderare a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, în conformitate cu prevederile Tratatului de aderare.

Înaintea reuniunii JAI, Hans-Peter Friedrich, ministrul german de Interne, a declarat că progresele realizate de România și Bulgaria nu sunt suficiente și nu este momentul ca cele două țări să intre în Schengen, scrie Die Welt.

„După părerea noastră, nu a sosit momentul să fie eliminate controalele la graniță pentru cele două țări”, a precizat, la Bruxelles, Hans-Peter Friedrich.

Oficialul german a subliniat că România și Bulgaria au făcut „ceva progrese”, dar acestea nu sunt „suficiente pentru a îndeplini condițiile legale care ar permite primirea în spațiul Schengen”.

„În prezent nu pot aprecia când ar putea veni momentul” aderării celor două state, a mai spus Friedrich, întrebat dacă poate avansa o dată exactă pentru primirea României și Bulgariei în Schengen.

Surse din cadrul Președinției lituaniene au declarat, marți, că „oficiali din România și Bulgaria au avut consultări cu state membre care, în mod tradițional, s-au opus aderării în trecut”.

La solicitarea MEDIAFAX, Ambasada olandeză la București a precizat că poziția Olandei față de aderarea celor două țări la Schengen nu s-a schimbat în ultimul timp.

„Nimic nu s-a schimbat în ceea ce privește poziția Olandei”, a comunicat misiunea diplomatică, reamintind că Guvernul de la Haga „va aștepta raportul MCV înainte de a-și stabili, în strânsă cooperare cu alte state membre, poziția sa privind aderarea (României și Bulgariei) la Schengen”.