Întrebat dacă are suspiciuni că s-ar fi întâmplat și altceva decât un interes normal al românilor din diaspora de a merge la vot, Corlățean a precizat că știe foarte bine comunitățile românești de cel puțin 15 ani și, pe lângă „foarte mulți oameni de bună credință” care au dorit să voteze, au fost „oameni care sunt susținători ai unor candidați, care acum, unii dintre ei, au ieșit din cursă și care au putut să provoace și să genereze o anume stare de spirit ajungând chiar la violențe așa cum a fost cazul la Paris”.
„Din informațiile pe care le am au fost grupuri de oameni care au venit în mod special acolo pentru a îngroșa rândul, care au îngreunat o anumită deplasare”, a spus, la Digi24, ministrul Afacerilor Externe.
Întrebat unde s-a întâmplat acest lucru, Corlățean a menționat Germania, la secțiile de votare din Stuttgart și München.
Ministrul Titus Corlățean a precizat, totodată, faptul că regretă „profund” situația în care cetățeni români au fost puși de „o procedură mai lentă (completarea declarațiilor pe propria răspundere – n.r.) dar care a securizat votul” și care „a generat în final cel mai ridicat număr de votanți care a existat vreodată la prezidențiale pentru România”: 161.000 de votanți față de 95.000 în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2009.
„Dincolo de emoțiile unor oameni de bună credință sau emoțiile interesate viscerale ale altora care au susținut niște candidați, noi am reușit să oferim mult mai multor români capacitatea de a vota. Vrem să fie mai bine în 16 noiembrie și vor fi luate măsuri”, a spus ministrul de Externe.
Referitor la întâlnirea de marți cu reprezentanți ai BEC, Titus Corlățean a explicat că MAE va propune simplificarea procedurilor legate de declarația pe propria răspundere, dar a subliniat că acest formulat și întocmierea listei electorale suplimentare sunt obligatorii potrivit legii pentru votul din afara țării și „nu au cum să dispară”.