Corlățean contra BEC. Argumentul FALS al Guvernului pentru a nu deschide mai multe secții de votare în străinătate

Oficial, demisia lui Titus Corlățean de la Ministerul de Externe a avut ca justificare temerea oficialilor guvernamentali că înființarea unor noi secții de votare în afara țării va oferi „motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din turul II pe considerente de nelegalitate”. „Nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din turul II pe considerente de nelegalitate a înființării de noi secții de votare în străinătate. În consecință, pentru că doresc să respect legea, am decis să-mi depun mandatul de ministru al Afacerilor Externe al României”, a anunțat astăzi ministrul PSD, indicat în ultimele zile drept principal responsabil pentru aglomerația creată în mai multe secții de votare din diaspora pe 2 noiembrie 2014 care a blocat exercitarea dreptului de vot a tuturor celor care au dorit să o facă.

Argumentul legalității, invocat de Corlățean fără a menționa concret vreun articol de lege, nu se susține însă, având în vedere deciziile recente ale BEC pe această temă care au clarificat legea, asumând interpretarea ei. Gândul sintetizează, mai jos, punctele esențiale în care argumentația fostului ministru PSD și a MAE se contrazice cu cea a Biroului Electoral Central. Totodată, Gândul a cerut BEC un punct de vedere scris după acuzația indirectă lansată de la MAE că instituția ar fi fost indusă în eroare printr-un omunicat care nu are forță juridică”, fără a primi, până la această oră, un răspuns.

În orice variantă, hotărârea BEC nu este suficientă pentru organizarea unor noi secții de votare. Pentru ca românii din diaspora să poată vota în mai multe orașe ar fi nevoie ca Guvernul să modifice o Hotărâre a sa în ședința de mâine.

Argumentul lui Corlățean. „Nu pot să accept și nu accept să încalc legea și legalitatea, nu pot accepta ca instituția MAE să fie forțată să încalce legea și legalitatea pe considerente de interese politice și electorale ale domnilor Băsescu și Iohannis. (…) Instituția MAE își menține integral poziția potrivit căreia nu există bază juridică, legală, pentru suplimentarea la turul II cu noi secții de votare în străinătate. Nici legea, prin art. 54, nici alte dispoziții legale importante din legea respectivă, inclusiv proceduri, pași, nici hotărârea BEC din 4 noiembrie nu permite tragerea acestei concluzii potrivit căreia se pot înființa noi secții de votare în străinătate”, a tras Titus Corlățean astăzi linie după „un proces intern de evaluarea consolidiată privind atribuțiile” MAE.

Corlățean a menționat presiuni pentru „încălcarea legii” fără a preciza însă și ce articol de lege ar reprezenta pentru MAE un impediment în deschiderea unor noi secții de votare.

În plus, ministrul PSD a sugerat că un astfel de demers ar răspunde nu atât interesului românilor din diaspora, cât interesului politic al contracandidatului lui Victor Ponta, șeful său de partid.

Contraargumentul BEC. În urmă cu două zile, Biroul Electoral Central a clarificat atât pentru MAE, cât și pentru opinia publică problema legalității deschiderii de noi secții de votare în afara granițelor. Astfel, Biroul condus de judecătorul Viorica Năstasie din care fac parte 5 judecători, trei dintre șefii AUtorității Electorale Permanente și 10 reprezentanți ai partidelor care și-au înscris candidați la prezidențiale, a interpretat, pe 4 noiembrie, articolul 54 din Legea alegerilor prezidențiale invocat de Guvern pentru a păstra același număr de secții de votare ca și în primul tur de scrutin.

Hotărârea BEC a fost aceea că, având în vedere raportarea în articolul de lege la „aceleași liste de alegători”, textul în care a rămas blocat Guvernul se referă, în realitate, exclusiv la secțiile din țară, întrucât în cele din străinătate nu există liste de alegători permanente.

Hotărârea BEC legată de organizarea celui de-al doilea tur de scrutin. Sursa: BEC

TEXTUL INTEGRAL AL HOTĂRÂRII BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

Concluzia acestei decizii a fost reluată și decodificată într-un comunicat al BEC transmis presei, dar și tuturor instituțiilor oficiale implicate în organizarea alegerilor. Comunicatul nu a ținut însă loc de document oficial, Hotărărea BEC fiind de altfel publicată în Monitorul Oficial pe 5 noiembrie. „Prin Hotărărea nr. 4H/4.11.2014 BEC a dat o interpretare articolului 54 alineatul (1) din Legea 370/2014 în sensul inexistenței impedimentului legal legat de organizarea de noi secții de votare în străinătate invocat de către MAE în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului II de scrutin”, se arată în adresa BEC.

TEXTUL INTEGRAL AL COMUNICĂRII OFICIALE TRANSMISE DE BEC

Cu alte cuvinte, articolul de lege pe care Titus Corlățean susține că nu a dorit să îl încalce nu reglementează, în interpretarea BEC, organizarea alegerilor în străinătate de către MAE, ci exclusiv în țară, atribuție care revine strict Ministerului de Interne.

În plus, BEC a anulat practic circulara trimisă de MAE ambasadelor înaintea primului tur de scrutin, prin care cei care nu votau în localitatea de domiciliu erau obligați să completeze o declarație de propria răspundere în fața membrilor secției de votare. Potrivit noilor prevederi, oricine poate descărca formulartul de pe site-ul BEC și poate veni la vot cu declarația completată, cu condiția să o semneze în secția de votare.

Rezervat în a comenta divergențele dintre BEC și MAE privind existența, în acest moment, a cadrului legal pentru înființarea de noi secții de votare în străinătate, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, Marian Muhuleț, spune că hotărărea dată de Broul Electoral Central pentru a clarifica ce posibilități există pentru extinderea numărului de secții în diaspora „poate fi considerată ilegală doar dacă o instanță se pronunță în sensul acesta”. În același timp, arată însă Muhuleț, hotărârea nu este suficientă. „În opinia mea, doar a deschide calea organizării a noi secții de votare în străinătate nu este suficient”, a precizat el pentru Mediafax, explicând că „ar fi trebuit completată cu o decizie de aplicare” care să includă termenele de desemnare și de contestare a birourilor acestor secții. Stabilirea acestui calendar îi revine Guvernului. Detalii AICI.

Concret, noi secții de votare în străinătate se pot înființa numai dacă în ședința de Guvern de mâine Executivul va modifica HG 521/02014 în sensul introducerii în calendarul de organizare a alegerilor a termenelor până la care șefii reprezentanților diplomatice să aleagă președinții acestor secții, a termenelor de soluționare a eventualelor contestații și de primire a buletinelor de vot.