Corupția are încă „obstacole majore”, scrie în raportul UE privind statul de drept. Ce recomandări primește România

Comisia Europeană prezintă, miercuri, raportul anual privind statul de drept, în întreaga Uniune. Raportul, obținut de Politico, constată că fenomenul corupției are încă „obstacole majore”, iar, „concentrarea mass-media de știri își păstrează nivelul de „risc ridicat”

UPDATE 14.00

În raportul anual anual privind statul de drept, publicat miercuri, Comisia recomandă României următoarele:
1. Finalizarea procesului iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor cuprinse în avizul Comisiei de la Veneția privind legile justiției, în special de finalizarea evaluării efectuate de grupul de experți la nivel înalt.
2. Luați măsuri, în special la nivel operațional, pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor în justiție, inclusiv în ceea ce privește infracțiuni de corupție, ținând cont de standardele europene.
3. Continuarea eforturilor de asigurare a resurselor umane adecvate pentru sistemul de justiție, inclusiv pentru procuraturii, luând în considerare standardele europene privind resursele pentru sistem judiciar.
4. Introducerea, fără întârziere, a regulilor de lobby pentru deputații în Parlament.
5. Întărirea eforturilor de consolidare a regulilor și mecanismelor de îmbunătățire a independenței
guvernanța și independența editorială a mass-media de serviciu public ținând cont de
Standarde europene privind mass-media de serviciu public.
6. Întărirea eforturilor pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.
7. Întărirea eforturilor pentru obținerea acreditării unei Instituţii Naţionale pentru Drepturile Omului luând ținând cont de Principiile ONU de la Paris

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

În ceea ce privește recomandările din Raportul 2022, privind statul de drept, Comisia Europeană a considerat că, în general,, România a făcut:

– Progrese semnificative în asigurarea faptului că revizuirea Legilor Justiției consolidează garanțiile pentru independența judiciară, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraților și unele progrese în luarea de măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la anchetă și urmărirea penală a infracțiunilor în justiție, ținând cont de european standardele și avizele relevante ale Comisiei de la Veneția.
– Niciun progres în ceea ce privește introducerea regulilor de lobby pentru deputații în Parlament.
– Progrese semnificative în abordarea provocărilor operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea de procurori, și unele progrese în monitorizarea atentă a impactului noului sistem asupra anchetei și urmăririi penale infracțiuni de corupție în justiție.
– Niciun progres în ceea ce privește consolidarea regulilor și mecanismelor de îmbunătățire a independenței guvernanța și independența editorială a mass-media de serviciu public ținând cont de Standarde europene privind mass-media de serviciu public.
– Niciun progres în ceea ce privește asigurarea unei consultări publice eficiente înainte de adoptarea proiectului legislație.
– Niciun progres în ceea ce privește eforturile continue de a înființa o instituție națională pentru drepturile omului ținând cont de Principiile ONU de la Paris.

​Știrea inițială

Raportul, obținut de Politico, constată că fenomenul corupției are încă „obstacole majore”, iar, „concentrarea mass-media de știri își păstrează nivelul de „risc ridicat”. În ceea ce privește România, Comisia consideră că țara noastră „a continuat să mențină o pistă pozitivă record în combaterea corupției, inclusiv în cazurile la nivel înalt”, potrivit sursei citate.

Raportul include recomandări specifice către statele membre și rapoarte cu privire la progresele înregistrate în implementarea recomandărilor specifice emise anul trecut. Acestea sunt structurate pe patru piloni cheie: sistemul de justiție, contextul anticorupție, libertatea mass-media, și probleme instituționale legate de controale și echilibrări

La capitolul Sisteme de justiție se precizează că ”în România, modificările aduse regimurilor de răspundere civilă și disciplinară au consolidate independența justiției.”

O metodă de asigurare a rezistenței pe termen lung a sistemului de justiție este asigurarea atractivitatea profesiilor judiciare, inclusiv printr-o remunerație adecvată. Urmărind Recomandările raportului 2022, s-au întreprins pași pozitivi în mai multe state membre, scrie în raportul publicat de Politico.

Spre exemplu, în Spania, totalul numărul de judecători a crescut și se iau măsuri pentru a răspunde provocărilor legate de dotarea cu resurse a sistemului de justiție. În Franța, resursele umane și financiare alocate sistemului de justiție a crescut din nou în mod semnificativ.

În România, în ciuda eforturilor continue de a îmbunătăți situația, deficitul tot mai mare de magistrați generează îngrijorări serioase.

În ceea ce privește calitatea și transparența procesului legislativ, „în România, rămâne loc de progres în asigurarea unei consultări publice eficiente, iar Guvernul s-a angajat să îmbunătățească procesul”.

Corupția are încă „obstacole majore”, se arată în raport

În ceea ce privește corupția, raportul notează că în întreaga Uniune „există încă obstacole majore în calea raportării cazurilor de corupție în practică, mai puțin de jumătate dintre europeni (45%) știu unde să facă acest lucru.

De la ultimul raport privind statul de drept, mai multe state membre au promovat reformele dreptului penal pentru a consolida lupta împotriva corupției.

România a făcut progrese semnificative în abordarea operațională provocări legate de urmărirea penală anticorupție în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (ADN), deși recrutarea rămâne să fie îmbunătățită în continuare. (…) România a continuat să mențină o pistă pozitivă record în combaterea corupției, inclusiv în cazurile la nivel înalt, arată Comisia.

Înlăturarea obstacolelor din calea cercetărilor penale

Deficiențele procedurale pot împiedica investigarea și urmărirea efectivă a corupției cazuri. Exemplele includ prevederi excesiv de greoaie sau neclare privind ridicarea imunităților și termene de prescripție prea scurte. Aceste obstacole pot fi deosebit de dăunătoare pentru cazuri complexe de corupție.

În România, Senatul a adoptat reguli cu criterii obiective pentru a decide cu privire la cererile de ridicare a imunităților parlamentare, reflectând regulile deja adoptate în 2019 de Camera Deputaților.

România este țară cu „risc foarte ridicat” la capitolul libertatea presei

„Concentrarea mass-media de știri își păstrează nivelul de „risc ridicat” în UE”, se arată în raport. Reforme sunt luate în discuție în Cipru, Irlanda și Suedia. Cu toate acestea, nu au fost luate măsuri îmbunătățirea guvernanței independente și a independenței editoriale a mass-media de serviciu public în România, Malta, Polonia și Ungaria.

​În ordinea crescătoare a riscului, Croația, Cipru, Grecia, Slovenia și Malta sunt considerate „risc ridicat”, în timp ce Bulgaria, Polonia, România și Ungaria sunt considerate țări cu „risc foarte ridicat”.

Raportul citează, de asemenea, utilizarea programelor spion împotriva jurnaliştilor din Grecia, Ungaria şi Polonia, unde a fost detectat un nou caz.

După publicarea raportului, urmează discuții în Consiliu, în Parlamentul European și la nivel national.

În pregătirea raportului, Comisia s-a bazat pe o diversitate de surse relevante, inclusiv pe contribuțiile care primite din partea statelor membre, vizitele în țară și contribuțiile părților interesate.

Vizitele în țară au fost organizate între începutul lunii februarie și începutul lunii aprilie 2023, în format virtual. În timpul acestor vizite în țară, Comisia s-a întâlnit cu autoritățile naționale ale statelor membre, inclusiv cu autoritățile judiciare și independente, cu autoritățile de aplicare a legii, precum și cu părțile interesate, cum ar fi asociațiile jurnaliștilor și societatea civilă.