CSM decide SOARTA LUI KOVESI. Simplu procuror sau viitor candidat LA PREZIDENȚIALE?

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii va discuta în această dimineață cererea Laurei Codruța Kovesi de continuare a activității ca simplu procuror, după ce a fost revocată luni, de președintele Klaus Iohannis, de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție. La întâlnire și-au anunțat participarea atât ministrul Justiției, Tudorel Toader, cât și procurorul general al României, Augustin Lazăr. Potrivit legii, Koveși ar trebui să revină în instituția de unde a plecat, adică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în subordinea lui Lazăr.

Ședința ar părea o formalitate, doar că Secția pentru procurori a CSM ar trebui să pronunțe – tot astăzi – și o soluție în cazul acțiunii disciplinare în care fostul procuror-șef DNA este cercetată, pentru refuzul de a se prezenta la comisia parlamentară. 

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

„Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de doamna Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA pentru manifestări care aduc atingere onoarei profesionale și prestigiului justiției săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu și nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, abateri disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) și ș) din Legea nr. 303/2004,” anunța în luna aprilie, Inspecția Judiciară, printr-un comunicat de presă. „În motivarea acțiunii s-a reținut că procurorul șef al DNA a încălcat dispozițiile explicite ale Deciziei Curții Constituționale nr. 611 din 03 noiembrie 2017 prin refuzul de a se prezenta în fața Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților, pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din anul 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei.” 

Laura Codruța Kovesi nu duce lipsă de oferte. Președintele USR Dan Barna a declarat marți, că i-a propus fostei șefe a DNA să se înscrie în partid, dar a refuzat să confirme dacă Kovesi va deveni candidat la alegerile prezidențiale din partea USR.

„Am avut un schimb de mesaje în care am asigurat-o de sprijinul și susținerea noastră. I-am spus că ușile USR îi sunt deschise,” a declarat Barna pentru Mediafax. „Dânsa mi-a mulțumit și pentru susținere. I-am spus că am văzut că a declarat că va rămâne procuror deocamdată. I-am spus că în măsura în care își dorește să facă pasul spre politică e binevenită în USR. A spus că va avea o perioadă de relaxare, că timp de cinci ani nu a avut concediu, după care vom mai vorbi.” 

El a evitat să spună dacă îi va propune Laurei Codruța Kovesi să fie candidatul USR pentru alegerile prezidențiale din 2019.

„Din păcate pentru România, acum miza nu o reprezintă alegerile prezidențiale, ci #FărăPenali în funcții publice, inițiativa cetățenească,” a spus Barna. „Restul sunt ipoteze de presă. E greu de spus în momentul de față, în contextul actual, care va fi strategia noastră. USR a spus doar că va avea un candidat în alegerile prezidențiale. Dincolo de asta, orice altceva e prematur de afirmat.” 

Propunerea USR n-a rămas nesancționată de adversarii politici. Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea apreciază că USR începe să confirme zvonurile potrivit cărora e un partid creat de sistem.

„Colacul de salvare pentru Kovesi a fost aruncat, la câteva ore după revocarea din funcție, de către președintele USR, partidul care îi propune fostei șefe a DNA să se implice politic și, nici mai mult, nici mai puțin, să devină contracandidatul lui Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale,” afirmă Gerea într-un comunicat de presă remis Mediafax. „Prin această invitație, USR tinde să confirme zvonurile care circulă în spațiul politic, potrivit cărora este un partid creat de sistem.” 

Acesta consideră că gestul lui Dan Barna arată apariția tensiunilor între gruparea USR-Cioloș-Kovesi și cea loială președintelui Iohannis, dar este și dovada că USR este executantul ordinelor statului paralel.

„Gestul lui Dan Barna arată că s-a rupt lanțul de iubire dintre gruparea USR – Cioloș – Kovesi și gruparea lui Iohannis și a început un război fratricid pentru a fi în grațiile sistemului paralel,” completează Gerea. „USR își reafirmă statutul de partid aservit instituțiilor de forță, șefilor acestor instituții, un simplu instrument pe care statul paralel îl are pe scena politică. Nimic însă nu mai miră, având în vedere că USR a fost apărătorul loial al lui Kovesi, chiar și în momentele în care aceasta a încălcat grav Constituția României și legile acestei țări.(…) Concluzia e simplă: o lipsă de caracter a unui partid lipsit de coloană vertebrală, un partid care nu are nicio ideologie politică, ci doar ideologia impusă de sistemul paralel. Prin tot ceea ce fac, reprezentanții USR se decredibilizează ca formațiune politică, ei nefiind altceva decât niște simpli executanți ai ordinelor pe care le primesc.”

Din partea PSD, iese la atac secretarul general adjunct Codrin Ștefănescu care ne asigură că, în următoarea perioadă, vor ieși la iveală destule dezvăluiri despre Kovesi ca să nu mai poată candida și, oricum, social-democrații vor câștiga și prezidențialele de anul viitor.

„Kovesi nu va candida la niciun fel de președinție, că nu apucă. În curând, începe lumea să vorbească și va afla lucruri absolut îngrozitoare,” a afirmat Ștefănescu la România TV. „Și USR, care și-a făcut scrisorele de dragoste cu «veniți la noi, ca să intrăm și noi în Parlament» vor avea de suferit. Se prăbușesc. Lui Iohannis trebuie să îi fie frică de Cioloș, iar anul viitor vom găsi soluția ca să câștigăm inclusiv președinția. O să vedeți.” 

Laura Codruța Kovesi a publicat, luni seară, raportul de activitate în calitate de procuror șef al DNA, în perioada mai 2013-iulie 2018, în document fiind prezentate obiectivele atinse, trimiterile în judecată și condamnările. Kovesi susține în raport că DNA a devenit model pentru multe țări.

„Obiectivele stabilite prin proiectele manageriale de procuror șef au fost îndeplinite până în acest moment. Direcția Națională Anticorupție a devenit în ultimii 5 ani o structură eficientă, pro activă și care își îndeplinește rolul instituțional de a investiga cauze de corupție la nivel înalt și mediu”, se arată în documentul publicat de Laura Codruța Kovesi.

„În ultimii 5 ani DNA a trimis în judecată 68 demnitari: 14 miniștri și foști miniștri, 39 deputați, 14 sentori și 1 membru al Parlamentului European. Dintre aceștia au fost condamnați definitiv 37, după cum urmează: 9 miniștri și foști miniștri, 21 deputați, 6 senatori și 1 membru al Parlamentului European,” se enumeră în raport. „În aceeași perioadă de timp, valoarea măsurilor asiguratorii instituite de DNA a fost de peste 2 miliarde de euro. Procentul de achitări s-a menținut la 10% fiind sub media europeană. (…) Câștigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că Direcția Națională Anticorupție a aplicat legea în mod egal, nu a avut și nu are rețineri în a atinge vârful piramidei rețelelor de corupție, indiferent de apartenența politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate și indiferent de averea deținută de aceștia. Direcția Națională Anticorupție a devenit UN MODEL în lupta anticorupție pentru mai multe țări din regiune. În Raportul anticorupție al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.”

Laura Codruța Kovesi estimează că, în ultimii 5 ani, valoarea măsurilor asiguratorii institutite de Direcție a fost de peste 2 miliarde de euro și dă exemplu anul 2016. 

„Tot în anul 2016, Direcția Națională Anticorupție a reușit să instituie măsura sechestrului cu privire la două proprietăți situate în Saint Tropez – Franța până la concurența sumei de 5.066.300 euro,” scrie în raport. „Totodată, s-a instituit măsura sechestrului și cu privire la două imobile situate în Barcelona până la concurența sumei de 534.310 EURO. Au fost formulate și solicitări de instituire a sechestrului în Cipru, Elveția și Germania până la concurența sumei de 7.816.485 RON, echivalentul a 1.737.417 Euro.” 

În document, se mai vorbește și despre independența justiției care, spune Kovesi, reprezintă o condiție esențială pentru imparțialitatea activității DNA.

„Presiunile exercitate în spațiul public au depășit de multe ori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, uneori atacurile provenind din partea unor condamnați sau inculpați care dețin sau au deținut funcții importante în stat,” acuză Kovesi în raportul său. „Au existat în ultimul an numeroase atacuri la adresa procurorilor DNA sau a activității direcției, care au devenit mai agresive și mai numeroase față de anii precedenți. Au fost formulate către Consiliul Superior al Magistraturii cereri de apărare a independenței procurorilor din Direcția Națională Anticorupție, atunci când au existat atacuri sau presiuni prin declarații publice asupra procurorilor sau activității direcției și au fost înaintate cereri de apărare a independenței și prestigiului justiției, ca urmare a apariției în mass-media a unor afirmații denigratoare la adresa corpului procurorilor sau care au adus grave încălcări ale dreptului la imagine a magistraților procurori.”