CSM: Premierul Victor Ponta a afectat independența justiției în cazul Năstase. Raportul integral al Inspecției Judiciare. UPDATE

Declarațiile premierului Victor Ponta despre condamnarea lui Adrian Năstase și celeritatea soluționării unor sesizări penale afectează independența justiției și induc un sentiment de neîncredere, potrivit concluziilor din raportul Inspecției Judiciare, care a fost adoptat astăzi în Plenul CSM, cu majoritate de voturi. Raportul CSM face și un inventar al dosarelor penale despre care Ponta a declarat că sunt politice, din care reiese că premierul este cercetat penal în două dosare la DNA, privind prejudicierea Complexurilor energetice Rovinari și Turceni. De asemenea, la Parchetul General se află în curs de soluționare alte 5 plângeri penale pe numele lui Victor Ponta.

„Declarațiile premierului afectează independența justiției, inducând în rândul populației un sentiment de neîncredere”, a declarat pentru Mediafax purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare, Tamara Manea.

Raportul a fost transmis joi dimineață și a fost însușit de plenul CSM în ședința de astăzi. Premierul Victor Ponta este acuzat că a afectat independența justiției după ce a declarat, într-un interviu la un post de televizune, că Adrian Năstase a fost condamnat politic, că este comparabil cu fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko și că „justiția este generalizată și greșită”, rămânând parțial „dependentă de Băsescu, Macovei și Morar”.

Premierul a răspuns astăzi cu o ironie, atunci când a aflat că CSM îl acuză că a afectat bunul mers al justiției: „Sunt liniștit că justiția e atât de independentă, că nu poate fi influențată de nimeni, nici de mine, nici de cel care are cheile justiției”, a spus Ponta, cu aluzie la președintele Traian Băsescu. „Sunt atât de convins, e foarte bine”, a completat prim-ministrul în aceeași notă ironică.

La finalul ședinței CSM, ministrul Justiției Robert Cazanciuc a declarat că afirmațiile premierului Ponta privind condamnarea lui Adrian Năstase nu pot afecta independența justiției și că premierul ar trebui judecat după fapte, nu după vorbe.

„Anumite declarații ale oamenilor politici, din ultima vreme, puteau fi cel puțin nuanțate, dar nu pot afecta independența justiției. Deciziile Guvernului au arătat în mod constant sprijinul pentru independența justiției, dacă vorbim despre acte normative”, a declarat Robert Cazanciuc.

Ministrul Justiției a mai spus că nu se poate spune că există un conflict între politic și justiție. „Eu aș judeca faptele și deciziile premierului, care au arătat sprijin pentru independența justiției”, a mai spus Cazanciuc.

Concluziile raportului Inspecției Judiciare privind afirmațiile lui Ponta

CITEȘTE AICI RAPORTUL INTEGRAL AL INSPECȚIEI JUDICIARE A CSM

Inspectorii judiciari ai CSM au ajuns la concluzia că judecarea dosarului „Zambaccian”, privindu-l pe fostul premier Adrian Năstase, a durat efectiv doar 3 ani și 7 luni din totalul de 7 ani și o lună, iar din acestea – 6 luni judecata a fost suspendată. Ținând cont de complexitatea dosarului și de „lipsa acută” de personal, nu se poate spune că dosarul Năstase nu a fost judecat cu celeritate. Același lucru se poate spune și despre dosarul lui Relu Fenechiu, a cărui judecată a durat pe fond 1 an și jumătate.

Inspectorii CSM au făcut de asemenea un inventar al dosarelor penale ale unor persoane publice menționate de Victor Ponta în interviul respectiv. Printre ei se numără însuși premierul Ponta, care are două dosare penale aflate în curs de cercetare la DNA, privind prejudicierea complexurilor energetice Rovinari și Turceni, dar și cele ale lui Adriean Videanu, Sorin Blejnar, Adrian Năstase, Lucian Duță și ale unor foști șefi ai Poștei Române.

De asemenea, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au existat 19 cauze penale în care a fost cercetat premierul Victor Ponta. Dintre acestea, 5 dosare sunt în curs de soluționare, în restul de 14 dosare fiind dispusă netrimiterea în judecată.

Toate dosarele acestor oameni politici, inclusiv cele ale lui Victor Ponta, au fost începute ca urmare a unor plângeri penale depuse de persoane fizice sau juridice, identificabile, astfel că nu se poate vorbi că sunt declanșate prin metode care nu respectă legea.

„Prin declarațiile publice analizate s-a produs o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și, implicit, a afectării independenței acestuia”, este concluzia Raportului Inspecției Judiciare, asumată de plenul CSM.

„S-a creat impresia publică că activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție se desfășoară cu încălcarea principiului legalității procesului penal consacrat de art. 2 Cod procedură penală potrivit căruia organele judecătorești trebuie să respecte drepturile procesuale ale parților și să le asigure exercitarea lor”.

„S-a indus ideea că judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție răspund la comenzi politice, respectiv că justiția penală în procesul ce-l viza pe fostul prim ministru Adrian Năstase, se face cu încălcarea principiului egalității părților în procesul penal, ca element esențial al dreptului la un proces echitabil”.

„Afirmația nereală potrivit căreia „dacă aceiași judecători de la Curtea Supremă în unanimitate te achita, după care aceiași te condamna e o chestie ciudată” are drept efect dezinformarea opiniei publice cu privire la modul de funcționare a sistemului judiciar, cu un impact profund negativ asupra justițiabililor, de natura a le afecta încrederea în actul de justiție și de a amplifica nemulțumirile care, de altfel, sunt inerente în procedura judiciară”.

„Afirmațiile de tipul celor exprimate în cadrul emisiunii din data de 06.01.2014, concretizate în aprecieri negative cu privire
la activitatea de judecată, nu ar trebui emise în spațiul public, fiind de natură a încălcata limitele libertății discursului politic în raport cu activitatea magistraților și aduc atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat cu consecința afectării independenței sistemului judiciar, astfel de afirmații încadrându-se perfect în situația în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat constant că se impune restrângerea libertății de exprimare, in scopul de a asigura autoritatea și imparțialitatea justiției”.

Livia Stanciu: Judecătorii sunt nemulțumiți de declarațiile premierului

Și președintele ICCJ, Livia Stanciu, susține că este extem de grav că oameni politici care dețin funcții în stat fac afirmații ce urmăresc decredibilizarea sistemului judiciar și că premierul a indus ideea că celeritatea soluționării cauzelor diferă în raport de culoarea politică a inculpaților.

Judecătoarea Livia Stanciu a declarat, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, că atacurile oamenilor politici la adresa sistemului judiciar au devenit din ce în ce mai dese, cu deosebire la adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție și a judecătorilor care instrumentează dosare penale ce îi vizează pe politicieni.

„Este extrem de grav că oameni politici care dețin importante funcții în stat – și cu atât mai grav este pentru aceștia – fac afirmații de-a dreptul incredibile pentru noi, care nu urmăresc decât, în primul rând, decredibilitarea sistemului judiciar”, a spus președintele ICCJ.

Livia Stanciu a mai spus că este extrem de grav și că premierul a afirma că celeritatea soluționării cauzelor diferă în raport de culoarea politică a inculpaților.

„Faptul că premierul României – și îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, pentru că nu m-am așteptat -, sigur, poate în calitatea domniei sale de președinte al PSD ar fi putut să facă diverse afirmații, dar ca premier al României, să induci ideea că, la Înalta Curte de Casație și Justiție, celeritatea soluționării cauzelor diferă în raport de culoarea politică a inculpaților, este extrem de grav„, a adăugat Livia Stanciu.

Livia Stanciu a precizat că l-a auzit pe premier spunând și inducând „o idee gravă”, aceea că la ICCJ aceiași judecători pronunță într-o fază procesuală, în unanimitate, o soluție de achitare, după care, aceiași judecători ai Secției penale, tot în unanimitate, pronunță o soluție de condamnare.

„Este extrem de gravă o astfel de afirmație. De ce spun aceasta? Pentru că de esența actului de justiție, a activității de judecată este și exercitarea căilor de atac prevăzute de lege și pronunțarea, după ce acel complet examinează motivele de recurs invocate de către părți, a unei soluții într-un sens sau altul”, a mai spus președintele ICCJ.

Livia Stanciu a adăugat că judecătorii de la ICCJ sunt total nemulțumiți de aceste reacții ale premierului.

La ieșirea din CSM, Livia Stanciu a revenit cu declarații.

„Ideile care se încearcă a se induce uneori – că sunt anumiți judecători care intră în aceste complete care reacționează la comenzi politice – sunt de-a dreptul afirmații iresponsabile, sunt mai mult decât grave și niciodată dovedite că ar fi vreun sâmbure de adevăr. S-au amplificat acest gen de declarații, acest lucru i-a determinat pe colegii de la completul de 5 judecători, care ați văzut că în ultima vreme a fost tocat în mod total nejustificat, ca prin intermediul domnului judecător Ionuț Matei să adreseze o solicitare suplimentară CSM. Eu am solicitat astăzi ca dacă acest gen de reacții vor mai continua, de fiecare dată CSM-ul să se manifeste și într-adevăr public, pe cazuri punctuale. Acuzațiile nefondate induse opiniei publice, în sensul că anumite dosare se instrumentează fie la parchet, fie pe rolul Înaltei Curți din anumite comenzi politice să înceteze și CSM-ul să ia de fiecare dată poziție”, a mai spus șefa instanței supreme.

Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat, în 8 ianuarie, Inspecția Judiciară în cazul declarațiilor făcute de premierul Victor Ponta atât despre condamnarea lui Adrian Năstase, cât și despre celeritatea soluționării unor sesizări penale.
În sesizarea transmisă Inspecției Judiciare, Secția pentru judecători a CSM arăta că declarațiile premierului au caracter politic, „iar în raport cu principiul separației puterilor în stat, Consiliul nu poate interveni în disputele de natură politică”.

Purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare, declara, pentru MEDIAFAX, că în urma sesizării primite de la Consiliul Superior al Magistraturii, IJ va analiza dacă au fost aduse atingeri sistemului judiciar prin declarațiile făcute de premier în 6 ianuarie. În cadrul acestor verificări vor fi avute în vedere și declarațiile premierului Victor Ponta privind sesizările trimise de Guvern la DNA.

„Nu vom verifica modul în care au fost instrumentate dosarele sau cum au fost soluționate, ci dacă au fost tergiversări nejustificate”, preciza Tamara Manea.

Potrivit sursei citate, se va verifica în ce măsura afirmațiile premierului Victor Ponta sunt reale.

„Premierul, în cadrul unei emisiuni televizate, a făcut referire la mai multe dosare. Modalitatea prin care se va face verificare o va alege inspectorul”, spunea purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare.

Tamara Manea preciza că verificările nu vizează modul în care au fost instrumentate dosarele lui Adrian Năstase.
„Direcția Națională Anticorupție a instumentat dosarul lui Adrian Năstase, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie în acest sens. Nu vor fi făcute verificări la acestea”, a adăugat Manea.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, declara, în 10 ianuarie, că nu vor avea loc controale la ICCJ sau la DNA, ci vor fi făcute verificări ale Inspecției Judiciare, impuse de lege.

Judecătorul Adrian Bordea a făcut aceste precizări după ce în presă s-a vehiculat ideea că vor fi verificări la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Direcția Națională Anticorupție, în urma afirmațiilor făcute de premierul Victor Ponta, într-o emisiune de televiziune. Premierul a spus, după condamnarea lui Adrian Năstase, că fostul premier este „condamnat politic” și că pentru ilegalități reclamate de Guvern privind acțiuni ale foștilor guvernanți nu există răspuns de la Parchet.
„Nu este vorba despre un control, e vorba de verificările care sunt impuse de lege, de articolul 3 litera e) din Regulamentul de organizare al Inspecției Judiciare, care, în urma sesizării privind apărarea independenței justiției trebuie să facă verificări. Așa scrie norma. Noi am luat practic textul din normă. Nu este nimic altceva decât ceea ce a făcut Inspecția Judiciară de fiecare dată când a avut de apărat independența justiției”, spunea Adrian Bordea.

Președintele CSM preciza că în conținutul adresei transmise Inspecției Judiciare de către cele două secții ale Consiliului nu s-a făcut mențiunea unui control la instanța supremă sau la DNA.

„Atât Secția pentru procurori, cât și Secția pentru judecători au avut în vedere apărarea independenței sistemului judiciar, iar noi ne-am pronunțat și pe apărarea independenței, imparțialității procurorilor din cadrul DNA”, preciza vicepreședintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu.

Inspecția Judiciară a analizat dacă sunt întârzieri nejustificate în verificarea sesizărilor trimise la DNA de Corpul de control al premierului, după ce Victor Ponta a spus că pentru ilegalități reclamate de Guvern privind acțiuni ale foștilor guvernanți nu există răspuns de la Parchet.

Instanța supremă i-a condamnat în 6 ianuarie, în dosarul Zambaccian, pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare, pe soția acestuia, Dana Năstase, la trei ani cu suspendare, iar pe Irina Jianu, la patru ani cu executare. Adrian Năstase a fost încarcerat, luni seară, la Penitenciarul Rahova.

Declarațiile lui Victor Ponta pe care CSM le-a condamnat

Premierul Victor Ponta a afirmat că Adrian Năstase este un condamnat politic și o victimă a regimului Băsescu, în condițiile în care președintele Traian Băsescu a instituit din 2005 prin Monica Macovei și Daniel Morar, principalii săi colaboratori, un sistem, inclusiv prin dosare penale, împotriva adversarilor politici.

El a arătat, la România TV, că sentința dispusă împotriva lui Năstase, care a fost principala țintă a lui Băsescu începând din 2005, reprezintă o nedreptate și a amintit că pentru sesizările de ilegalități transmise de Guvern pentru acțiuni ale foștilor guvernanți nu există niciun răspuns din partea Parchetului.

În același timp, Ponta a comparat situația lui Adrian Năstase cu cea a fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoșenko.

„Eu cred că Adrian Năstase a fost nu doar cel mai bun prim-ministru de după 1989, dar și cel mai puternic adversar al lui Traian Băsescu și cred că, din punct de vedere politic, cazul Adrian Năstase este perfect comparabil cu cazul Iulia Timoșenko”, a spus Ponta.

Premierul Victor Ponta a reclamat în mai multe rânduri faptul că plângerie penale înaintate de către Guvern nu au primit un răspuns.

Guvernul arăta, la începutul lunii octombrie 2013, că inspectorii Corpului de control al prim-ministrului și cei ai unor ministere au înaintat, în perioada 7 mai 2012-17 septembrie 2013, un total de 394 plângeri penale sau sesizări, în principal la DNA și Parchet, pentru nereguli comise anterior.

Astfel, în perioada 7 mai 2012-17 septembrie 2013, Corpul de Control al prim-ministrului a depus la organele de cercetare penală 30 de plângeri, prin care au fost sesizate 228 posibile fapte penale privind fraudele sau neregulile constatate în ministere, autorități și instituții ale administrației centrale și locale, companii naționale subordonate acestora.
Din totalul celor 30 de plângeri, 26 au fost transmise la Direcția Națională Anticorupție (DNA), iar patru au fost direcționate către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Otilia Ciocan, otilia.ciocan@mediafax.ro