Cum a ajuns Dragnea să ancheteze bugetul lui Cioloș. Șeful PSD are un mesaj și pentru Iohannis: „Probabil vrea să vadă dacă Grindeanu a fost la meditații”

Șeful PSD a reamintit că în Parlament se va face o comisie de anchetă care va încerca să lămurească de ce au fost estimate venituri mai mari la rectificarea bugetară din noiembrie. 

Cum a început totul

SPORT Scandal legat de demisia antrenorului la un CLUB din Superliga

18:40

ACTUALITATE Zona din România care poate fi comparată cu un loc exotic. Aici se află una dintre comorile naturale ale țării

18:38

La două zile după ce Guvernul condus de Sorin Grindeanu a pus cerneala pe ordonanțele de urgență prin care s-au majorat salariul minim la 1.450 lei, punctul de pensie cu 9% și salariile din administrația locală cu 20%, iar salariile actorilor cu 50%, Liviu Dragnea a anunțat, în cadrul unei emisiuni televizate, că ia în calcul constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea deciziilor Ministerului de Finanțe de la ultima rectificare bugetară, el spunând că Dacian Cioloș și Anca Dragu trebuie să dea explicații. Pentru ce? Pentru „gaura de 10 miliarde de lei” de la bugetul României.

Ulterior, Dragnea a revenit, după convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară, arătând că, de fapt, este vorba despre diferența dintre veniturile prognozate la buget și cele realizate efectiv, lucru care apare de altfel an de an, nemulțumirea sa fiind legată de faptul că executivul tehnocrat a făcut două revizuiri pozitive ale alocărilor bugetare, în condițiile în care se putea observa că veniturile la buget nu se ridicau la nivelul estimărilor. Dragnea a schimbat macazul și în privința „anchetei”, întrucât procedura era „de durată”, solicitând Parlamentului ca ancheta să revină, în schimb, comisiilor de buget finanțe ale Parlamentului.

După ce a fost convocat și Senatul în sesiune extraordinară, conducerea Parlamentului a anunțat, marți, că a luat act de solicitarea președintelui Camerei Deputaților de a înființa o comisie comună de anchetă privind rectificările bugetare din lunile august și noiembrie, făcute de guvernul Cioloș, urmând ca plenul comun să încuviințeze, luni, 16 ianuarie, ancheta.

În schimb, PNL, USR și PMP s-au opus, în ședința Birourilor Permanente Reunite, înființării unei comisii de anchetă privind rectificările bugetare din lunie august și noiembrie 2016.
 
„Sunt niște întrebări care pot să fie puse în mod evident, însă, nu este necesară constituirea unei comisii de anchetă, este suficientă consultarea unor documente oficiale ale statului român, note de fundamentare, care au justificat acele rectificări bugetare”, a declarat președintele USR, Nicușor Dan, la finalul ședinței Birourilor Permanente Reunite.
 
Nicușor Dan consideră că Parlamentul este „un fel de masă de manevră”, pentru ca executivul „să poată să dea ordonanțe”, criticând, în acest context, atât convocarea Parlamentului „de pe o oră pe alta”, cât și convocarea sa în sesiune extraordinară.

Comisiile de specialitate ar putea cere și ajutorul Curtea de Conturi. Cel puțin asta susține actualul ministru al Finanțelor, Viorel Ștefan, care este de părere că „este necesar un audit al Curții de Conturi pentru a verifica condițiile de legaliate și de oportunitate în care s-au făcut aceste rectificări”. În schimb, Viorel Ștefan a refuzat să folosească sintagma „gaură în buget”.

„Nu am pronunțat cuvântul gaură, am spus că a fost o proiecție nerealistă a veniturilor bugetare, o supraestimare a veniturilor bugetare din rațiuni politicianiste”, a precizat ministrul Finanțelor, marți, la Parlament.

Întrebat dacă îngrijorările președintelui Klaus Iohannis, care i-a chemat pe el și pe Sorin Grindeanu, miercuri, la Cotroceni, sunt justificate, ministrul de Finanțe a spus că și social-democrații sunt îngrijorați și că asta „ar putea să determine un comportament responsabil din partea tuturor”.

„Suntem îngrijorați pentru că trebuie să avem niște acțiuni ferme, să venim cu un nou concept de proiectare a bugetului – contrucție bugetară pe proiecte și programe. Nu vrem să mai upgradăm bugetul la rezultatul istoric și vrem să scanăm toți ordonatorii, să resetăm toată structura de cheltuieli pe toți ordonatorii și să arondăm fiecare unui program din portofoliul ordonatorului respectiv”, a mai spus Viorel Ștefan.

Anca Dragu: „Gaura de la covrig a apărut de la măsurile pe care au anunțat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susținere financiară”

De cealaltă parte, fostul ministru al Finanțelor, Anca Dragu, susține că nu este vorba de bani lipsă, ci doar de slaba absorbție a fondurilor europene.

„Bugetul se construiește pe baza estimării creșterii economice, ținându-se cont de estimarea veniturilor fiscale, care sunt și cele încasate de ANAF. Acestea reprezintă circa 80% din total venituri. Dar mai sunt și alte venituri, cum ar fi veniturile din fonduri externe rambursabile și nerambursabile. Veniturile din fondurile europene sunt puse în egală măsură și la venituri și la cheltuieli. Ele nu sunt încasate de stat, ci reprezintă proiecte pe care entitățile publice vor să le implementeze în anul respectiv. Aceste venituri, care nu depind de Finanțe și de ANAF, au o relevanță mai mica în ceea ce privește deficitul bugetar.

Pe de altă parte, dacă am tăia veniturile din fondurile europene, proiectele nu s-ar mai putea începe. Ori actualii guvernanți de această diferență s-au legat. Fiindcă avem o diferență de venit, dar și pe cheltuieli. Economia pe cheltuieli este chiar mai mare fiindcă am făcut economii și la alte cheltuieli fiindcă deficitul a ieșit sub țintă. Cu alte cuvinte nu s-a atins ținta de absorbție a fondurilor europene”, a explicat, pentru Mediafax, Anca Dragu.

În viziunea sa, actualul Cabinet a declanșat aceste controverse fără o susținere solidă.

„Gaura de la covrig a apărut de la măsurile pe care au anunțat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susținere financiară”, a declarat Dragu.

Totodată, Dragu a afirmat că în lunile noiembrie și decembrie, pe TVA încasările au fost aparent mai mici din cauza rambursării mai mari de TVA (un plus de un miliard în decembrie).

„Pe de altă parte, au scăzut încasările la fondul de sănătate fiindcă, pe de o parte au scăzut încasările din taxa de clawback fiindcă a scăzut consumul de medicamente. Explicația constă în faptul că, printr-un ordin s-a redus prețul la medicamente cu 30-35%, iar importatorii nu au mai fost interesați să le aducă în țară. A scăzut consumul și evident, a scăzut și suma care s-ar fi colectat din taxa de clawback.

Au apărut diferențe la accize, pe noiembrie și decembrie, la produsele energetice, motorină și benzină, fiind vorba despre o amânare a consumului și a importurilor din cauza reducerii de șapte eurocenți . Importurile s-au diminuat, s-a mers pe stoc, așteptându-se luna ianuarie și februarie când această taxă este scoasă”, a mai precizat fostul ministru de Finanțe.

Dacian Cioloș: „Această «gaură» NU există””

De asemenea, fostul premier, Dacian Cioloș, a declarat că PSD își acoperă nerealizările și promisiunile mincinoase cu diversiuni și propagandă, susținând că, în 2016, veniturile au fost mai mari decât în 2015, iar deficitul final a fost sub cel prognozat și aprobat de Parlament odată cu bugetul pentru anul trecut.

„Confruntat probabil cu câteva cifre și realități ale economiei românești pe care eu le tot spun de câteva luni, conștient că nu știe pe unde să scoată cămașa ca să acopere financiar promisiunile făcute în campania electorală, domnul Liviu Dragnea face o scamatorie și anunță că ar fi găsit, citez, «o gaură de zece miliarde în buget». Pentru orice om cu minime cunoștințe economice, o astfel de «gaură» ar fi presupus fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decat cele prognozate și, oricum, ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar – ceea ce nu este cazul. Această «gaură» NU există”, a scris Dacian Cioloș, luni, pe pagina sa de Facebook.

Conform unor surse apropiate de Ministerul Finanțelor, citate de Ziarul Financiar, primele estimări privind execuția bugetară pe 2016 indică venituri la bugetul general consolidat de doar 221,5 miliarde de lei, cu 14,2 miliarde de lei mai puțin față de veniturile estimate la rectificarea din noiembrie 2016 șI cu 11,5 miliarde de lei față de veniturile obținute în 2015.

Astfel, bugetul era construit, conform rectificării din noiembrie 2016, pe venituri de 235,7 miliarde de lei, dar execuția arată venituri de doar 221,5 miliarde de lei din cauza nerealizărilor din noiembrie șI decembrie, potrivit ZF.

Veniturile de doar 221,5 miliarde de lei pe 2016, chiar dacă deficitul a rămas la 2,6% din PIB, împiedică guvernul Grindeanu să meargă pe venituri de 253 miliarde de lei în 2017, cu 15% mai mari. Problema este că de la cele 253 miliarde de lei venituri prognozate pentru 2017, trecute chiar pe prima pagină a prezentării bugetului de către PSD, pleacă tot programul de guvernare pentru 2017. 

De altfel, întrebat pe ce venituri ca surse de finanțare a calculat promisiunile din campania electorală, Dragnea le-a răspuns jurnaliștilor că Ministerul de Finanțe va anunța, în zilele următoare, care vor fi veniturile pentru 2017.

„O să vă spună Ministerul de Finanțe care vor fi veniturile, poate mai mari decât cele anunțate în campanie. O să vă prezentăm zilele următoare care vor fi veniturile pentru 2017și care vor acoperi toate programele noastre. Asta vă garantez. Chiar dacă încercați să mutați subiectul pe altă temă, asta nu merge”, a spus liderul PSD.

Revenind. Dacă se pornea de la 231-235 miliarde de lei venituri în 2016, cât se estima, creșterea de venituri nominală de circa 8% pentru 2017 era fezabilă, dar plus 15% este improbabil. Cu un nivel mai jos la veniturilor prognozate, automat toate cheltuielile trebuie ajustate sau deficitul bugetar trebuie dus la 4-5% din PIB, iarășI inacceptabil.

Programul inițial, adică bugetul lăsat de ultimul guvern Victor Ponta, prevedea venituri la bugetul general consolidat în 2016 de 231,1 miliarde de lei, cu doar 1% mai mici față de veniturile din 2015, cu toate scăderea TVA de la 24% la 20%.

Guvernul tehnocrat Dacian Cioloș a preluat acest buget, ba mai mult, în două rectificări succesive, dintre care ultima făcută după 15 noiembrie, deci când avea datele de execuție pe primele 10 luni ale anului 2016, a prognozat că veniturile se vor duce la 235,7 miliarde de lei, ceea ce însemna un plus de 1% față de execuția din 2016.

În noiembrie șI decembrie totul a fost dat peste cap pentru că estimările privind veniturile nu au fost realizate. Astfel, în decembrie 2016 veniturile la bugetul general consolidat au fost doar de 16 miliarde de lei, cu 30% mai mici decât în decembrie 2015, când au fost de 24 miliarde de lei.