Cum a ajuns Mihai Tudose să fie acuzat de hărțuire sexuală și legătura cu rotația guvernamentală. Culisele scandalului de la Bruxelles

Acuzațiile de hărțuire sexuală la adresa lui Mihai Tudose, europarlamentar al Partidului Social Democrat al cărui nume este vehiculat frecvent pentru preluarea unor portofolii din Executiv sau chiar a fotoliului de premier, apar în contextul tulbure al discuțiilor privind rotația guvernamentală, arată jurnalistul Dan Andronic într-un amplu material privind scandalului de la Bruxelles.

Hărțuirea sexuală este o acuzație gravă, greu de combătut și care invariabil produce victime de ambele părți. Este o situație omni-prezentă și care trebuie tratată cu atenție și empatie. Cu atât mai mult cu cât procedurile sunt complicate și presupun o trecere prin experiențe traumatizante, scrie Dan Andronic în articolul din Evenimentul Zilei, pe care îl preluăm integral.

Văzând cât de serios sunt tratate acuzațiile de acest tip, atunci când s-a declanșat seria de articole referitoare la un posibil caz de hărțuire sexuală în Parlamentul European în care erau implicați români, consultându-ne asupra oportunității preluării, am preferat să așteptăm câteva zile. Pentru că era vorba de un fost prim-ministru al României, Mihai Tudose și de o acuzație adusă de o sursă anonimă. Venită, așa cum reieșea din primele informații, din partea unei foste asistente a europarlamentarului.

Documentându-mă asupra subiectului, am văzut că este o temă actuală în Parlamentul European, în 25 mai a.c. fiind adoptată o rezoluție MeToo care vorbește exact despre acest subiect. Mai mult, concluzia este clară:

„Doar 36,9% dintre deputați au urmat până acum cursuri de pregătire împotriva hărțuirii în acest mandat – 260 din 705. Deputații europeni doresc să facă această formare obligatorie și să introducă sancțiuni pentru deputații care nu o parcurg. Ei solicită, de asemenea, o listă publică pe site-ul Parlamentului cu deputații europeni care au absolvit formarea și cei care nu au terminat, precum și ca certificatul de absolvire să fie publicat pe pagina individuală a deputatului respectiv“. Sună cam formal, dar așa sunt toate rezoluțiile funcționărești de la Bruxelles.

Acuzația Florinei la adresa lui Mihai Tudose

Haideți să vedem ce spune acuzatoarea anonimă:

”A încercat s-o acapareze, la început. Eurodeputatul i-a oferit o carieră unde vrea ea, lucru pe care Florina l-a refuzat insistent. I-a spus că vrea să-i cumpere o mașină de lux, pe care ea a refuzat-o. I-a dat un telefon sigilat, insistând să vorbească doar de pe el. A încercat s-o convingă să se mute în același bloc cu el. «Am insistat că viața mea personală e viața mea personală. Că, ‘hai să mâncăm la prânz, seara împreună, să vizităm nu știu ce orașe, să jucăm șah seara’. Nu, nu vreau, pe mine m-ai angajat să-ți fac discursuri, muncă legislativă, nu sunt damă de companie»”, a declarat ”Florina” pentru jurnaliștii de la Europa Liberă. Material reluat și de alte oficine de presă progresiste de tip G4 Media.

Florina mai spune, în declarația ei acordată celor de la Europa Liberă că eurodeputatul pe lângă faptul că i-a propus să meargă în excursie și să joace șah, i-a adus o carte la hotel la 11 noaptea, vorbea urât pe holuri, i-a recomandat să se îmbrace mai mult în fustă, decât în pantaloni (presupun!). Materialul integral, realizat de EL, îl puteți citi AICI.

Având o mulțime de prieteni la Bruxelles, printre europarlamentari și asistenți, am încercat să aflu care este realitatea, pentru că ceva suna ciudat. Nu exista nici un moment, din cele relatate de Florina, în care Mihai Tudose să iasă din sfera situațiilor de viață. Să inviți pe cineva să joace șah, nu este un act de seducție, după cum să duci o carte nu poate susține o acuzație de hărțuire, în condițiile în care nu s-a creat un abuz în care să se depășească sfera unor relații prietenești. Ideea că parlamentarii și asistenții lor mănâncă la prânz sau seara împreună este o banalitate la Bruxelles, mai ales că vorbim despre oameni de aceeași naționalitate, care vorbesc aceeași limbă, care se găsesc într-un Turn Babel, în special la primul mandat.

Nici măcar Florina nu a spus că Mihai Tudose a atins-o în vreun fel, i-a făcut propuneri indecente, sau i-a condiționat cariera de un favor sexual. Ceea ce este clar, este că limbajul lui Mihai Tudose este extrem de colorat. Așa cum am constatat când am fost într-o deplasare în Orientul Mijlociu, pe vremea când era prim-ministru Victor Ponta. Sau la emisiunile în care l-am avut ca invitat.

Câteva puncte ciudate

Dar mai era ceva ciudat. Prezentarea făcută debutului relației profesionale – “Florina a căpătat o reputație bună între colegii de la Bruxelles, dar după alegerile din 2019 voia să treacă la următoarea etapă. În vara lui 2019 a primit însă un telefon de la un proaspăt ales, recomandat de o cunoștință, care i-a oferit un post ca asistent. Florina l-a refuzat. Bărbatul a insistat.”, este cel puțin incorectă.

Florina fusese asistenta eurodeputatului pe al cărui loc venea Mihai Tudose, iar după cum știu toți cei care au lucrat la Bruxelles, este o practică obișnuită ca staff-ul celui pe care-l înlocuiești să fie preluat de noul venit. Deci nu a fost o întâmplare că Florina a început să lucreze cu Mihai Tudose. Iar cei care cunosc dedesubturile relației Ponta-Tudose pot aduce mai multe detalii acestei povești.

Apoi mai era ceva ce punea sub semnul întrebării construcția relației, așa cum a prezentat-o Florina.

Motivele pentru care Mihai Tudose a cerut desfacerea contractului de muncă al Florinei erau foarte grave:

• falsificarea semnăturii pe documente de transport
• anularea unor rezervări la Strasbourg fără a avea acordul său
• organizarea unor vizite în Parlamentul European prin falsificarea semnăturii

Concluzia bruxelleză a Comisiei de Anchetă: relația este compromisă

Că lucrurile erau într-o sferă neobișnuită se poate vedea și din documentele transmise de Mihai Tudose celor care au preluat acuzațiile Florinei, respectiv Europa Liberă și G4 Media. Documente neanalizate de ei, dar care au ajuns și la comisia care a analizat desfacerea contractului de muncă al Florinei. O comisie de anchetă, care, pentru cei care nu știu, este alcătuită din reprezentanți ai aparatului de lucru, nu din europarlamentari, și care trage o concluzie clară, sub semnătura lui Amparo Rueda Bueso, șefa biroului de asistenți parlamentari din cadrul Secretariatului General:

„Întrucât încrederea este baza unei relații de colaborare între un membru al parlamentului și asistenții parlamentari, având capacitatea de executare accelerată a garanțiilor extrajudiciare (AECE) am decis analizând elementele concrete și dovezile care ne-au fost puse la dispoziție (adică documentele presupus falsificate n.n.), să punem capăt contractului (n.n. Florinei) în concordanță cu articolul 139 din CEOS, pe motivul că această relație de încredere este compromisă ca urmare o unor dificultăți de comunicare.”

Decizia: Trei luni preaviz și contractul încetează, cu toate privilegiile lui.

O decizie care s-a bazat pe o analiză profundă a pozițiilor ambelor părți, care a scos în evidență pierderea încrederii din cauza modului defectuos în care și-a îndeplinit atribuțiile, dedicare insuficientă la muncă și comportament pasibil de a aduce prejudicii de imagine europarlamentarului.

O formulă tipic bruxelleză, dar din care putem înțelege foarte clar că nu a existat nici un moment vreo acuzație de hărțuire sexuală. Pur și simplu erau doi oameni care nu se mai înțelegeau, susține șefa comisiei de anchetă. În documentul prezentat se menționează și faptul că Florina are dreptul să facă apel la această decizie, dar nu a făcut-o. Eram în ianuarie 2020.

Întrebarea logică este de ce la acel moment Florina nu a simțit nevoia să invoce o situație dificilă la muncă determinată de o hărțuire sexuală. Spune că i-a fost frică de influența pe care o avea Mihai Tudose la Bruxelles. Cred că a supraestimat-o, pentru că Mihai Tudose este la primul mandat de europarlamentar și nici nu a avut timp să învețe holurile, darmite jocurile de putere de tip bizantin care domină Parlamentul European. Vorbește și despre lipsa de solidaritate a colegelor românce. Posibil, dar documentele din ancheta administrativă nu menționează nici cea mai mică întâmplare de acest tip. Fiind un om obișnuit cu rigorile de la Bruxelles, Florina era deja de 10 ani asistent parlamentar, ar fi avut cel mai bun moment și audiență pentru a pune lucrurile la punct. Există o comisie formată din trei europarlamentari care investighează acest tip de acuzații, la care mulți alții au apelat. Așa, a lăsat loc la o mulțime de întrebări…

Câteva întrebări românești

Înțelegând motivul invocat, am mers mai departe cu întrebarea – De ce acum? Întrebarea tipică atunci când vine vorba despre un scandal politic declanșat în România, în care ceea ce se vede, nu este ceea ce se întâmplă. Care ar trebui să fie completat cu o a doua: Cui folosește?

Întrebând surse din zona politică, în special PSD, am găsit un sâmbure de scandal: Mihai Tudose este vehiculat ca înlocuitor al lui Florin Mihai Spătaru. Cine este? Spre rușinea mea nici eu nu știam, așa cum nu știți nici dumneavoastră. Este ministrul Economiei, pus de PSD. Un ilustru anonim din Galați, pupilul lui Dan Nica, fără vreo realizare majoră, dar care are tupeul de a ține numele consilierilor la secret. Doar despre secretara sa s-a aflat că are trei CA-uri plătite.

“Florin Spătaru, ministrul Economiei, ține la secret CV-urile consilierilor săi, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. De ce ascunde ministrul Florin Spătaru astfel de date? Poate și ca să nu se afle că șefa sa de cabinet, Monica Laura Ion, fosta consilieră personală a ministrului Dan Nica, a fost plasată în trei Consilii de Administrație: Loteria Română, Uzina Mecanică Orăștie și Plafar”, scria defapt.ro.

Cum se leagă toate aceste lucruri? Printr-o persoană care-și dorește cu ardoare ca Mihai Florin Spătaru să rămână ministru al Economiei. Care pare a fi în spatele întregului eșafodaj mediatic.

„Dar aici vom reveni, pentru a nu stânjeni prea mult rotația guvernamentală care nu se mai întâmplă odată…”, conchide Dan Andronic.