La sfârșitul lunii iulie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea 217/2015, inițiată de Crin Antonescu, George Scutaru și Andrei Gerea, care completa și modifica Ordonanța de urgență a guvernului nr 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii. Printre noutățile introduse de lege era referirea la legionari, dar și cea privind persoanele condamnate de genocid.
Legea a generat mai multe controverse, existând opinii potrivit cărora, după intrarea în vigoare a legii, autorii interbelici cu afinități legionare nu vor mai putea fi citați. Andrei Pleșu, dar și alte personalități, au comentat această lege, vorbind despre ambiguitatea textului, dar și despre modul în care ea urmează să se aplice. Discuția a fost aprinsă și de afirmațiile consilierului prezidențial, Andrei Muraru, care a a spus că legea are în vedere în principal cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, care a fost condamnat de o instanță din România pentru genocid. După această declarație, au apărut diferite interpretări potrivit cărora postarea pozelor cu Nicolae Ceaușescu pe Facebook poate fi urmată de sancțiuni.
De reamintit este că Facebook-ul este considerat spațiu public, printr-o decizie a instanței, astfel că sub incidența noii legi pot intra postările de pe rețeua de socializare. „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a) (referitor la prin organizație cu caracter fascist, legionar,
rasist sau xenofob – n.r.), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”, se arată în lege.
De asemenea, actul normativ mai prevede că negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului, dar și a genocidului sau a crimelor contra umanității se pedepsește cu închisoare de până la 3 ani, iar săvârșirea acestor fapte printr-un sistem informatic, cu închisoare de până la 5 ani.
„Legea nu are nicio legătură nici cu cititul, nici cu Cioran, nici cu Eliade și nici cu Noica”
Fostul lider PNL, Crin Antonescu, a declarat pentru gândul că nu înțelege cum s-a putut ajunge la această discuție după promulgarea legii.
„Sunt obișnuit cu manifestări publice de profundă precaritate intelectuală, dar chiar cu așa ceva nu credeam că ne putem întâlni. Bineînțeles că atunci când vorbim despre Cioran, Noica, Eliade, Vulcănescu nu putem să considerăm că dominanta operei lor este legată de afinitatea temporară și destul de redusă în timp cu mișcarea legionară. Toți acești coloși, pentru că toți cred că recunoaștem că este vorba de vârfuri intelectuale ale culturii românești au o operă extrem de solidă, apreciată și intern și internațional și care nu are nicio legătură cu doctrina fascistă și activitatea, practica politică legionară. Mi se pare, repet, un semn de precaritate intelectuală majoră să înțelegi că prin această lege ți se interzice să citești Cioran. Prin această lege nu ți se interzice să citești nimic, nu încalci cu nimic prevederile acestei legi dacă citești de la Mein Kampf la operele tovarășului Nicolae Ceaușescu”, a afirmat într-un interviu pentru gândul Antonescu.
Liberalul a adăugat că legea pe care a inițiat-o „nu are nicio legătură nici cu cititul, nici cu Cioran, nici cu Eliade și nici cu Noica”.
După ce Andrei Pleșu a scris pe blogul său „nu vreau să fiu suspect dacă admir talentul lui Cioran, mintea lui Noica, grația atotștiutoare a lui Mircea Vulcănescu”, Antonescu afirmă că nu a găsit niciun fel de temei pentru această teamă a lui Pleșu.
„Poate admira în continuare, așa cum o fac și eu și cum cred că o fac foarte mulți dintre oamenii care au inițiat și votat această lege, calitățile lui Cioran, ale lui Noica sau Mircea Vulcănescu. Nu are nicio legătură cu legea, iar catalogarea drept înfierare tovărășească mi se pare fără temei”, a fost replica lui Antonescu.
Mai mult, liberalul susține că din categoria celor speriați de această lege, mulți nu au citit în viața lor o pagină din Emil Cioran.
„Cred că o derivă intelectuală care îi face pe unii, care probabil nu au citit în viața lor o pagină din Cioran, și evident nu mă refer la Andrei Pleșu, să clameze îngrozitoarea situație că nu ar mai putea să o facă. Să o facă. Să pună mâna pe Cioran, chiar îl recomand!„, a fost poziția lui Crin Antonescu.
Și George Scutaru, fost consilier prezidențial și deputat PNL, îi critică pe cei care se tem de această lege.
„Nu asta a fost intenția legiuitorului de a-i pedepsi pe cei care pun citate din Cioran, dar părerea mea este că dacă dumneavoastră mâine vă îmbrăcați în cămașă verde cu diagonală și comemorați moartea lui Zelea Codreanu, cred că ar trebui să fiți condamnat pentru acest lucru. Nu dați exemple extreme. Am văzut pe unii care plâng pe diferite posturi de televiziune, spunând că vor fi băgați după gratii. Nu asta a fost intenția mea și a colegilor mei, co-semnatari ai acestui proiect de lege”, a afirmat pentru gândul George Scutaru.
CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL CU CRIN ANTONESCU DESPRE LEGEA 217/2015
Se mai pot pune poze pe Facebook? Cine te poate denunța, cine te anchetează?
Cei doi inițiatori ai legii au explicat pentru gândul ce se întâmplă cu postările de pe Facebook și în ce măsură pot intra acestea sub incidența legii 217/2015.
„Noi când am inițiat legea, nu ne-am gândit să-i pedepsim pe cei care pun pe Facebook poze cu Ceaușescu. Nu intenționam să acoperim și această direcție. Rămâne de văzut dacă o instanță de judecată va considera că actuala lege dă instrumental juridic necesar pentru asemenea pedepse. Înainte făceai apologia extremismului, punând afișe pe gard, acum societatea a evoluat, nu se mai pun afișe pe gard, acum postează mesaje pe Facebook”, a declarat pentru gândul George Scutaru.
CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL CU GEORGE SCUTARU DESPRE LEGEA 217/2015
Și Crin Antonescu respinge teoria că Facebook-ul este cenzurat din cauza acestei legi.
„În general și cu puțină răutate, lumea pe Facebook crede că poate face orice … pe Facebook sau nu, nu este normal să permitem întreținerea, alimentarea unei ideologii, unor idei sau unui spirit care să fie de natură criminală. Putem avea orice păreri fiecare și sunt partizanul varietății și libertății ideilor până acolo unde proferăm ideea că în mod legitim putem să discriminăm sau să ucidem semenii noștri”, a subliniat Antonescu.
Mai poți pune poze cu Ceaușescu pe Facebook?
Consilierul prezidențial, Andrei Muraru, a lansat o variantă de lucru potrivit căreia legea 217/2015 va genera o nouă jurisprudență, interzicând cultul lui Nicolae Ceaușescu.
„Una este să avem oameni care consideră în continuare că Ceaușescu a fost un conducător bun, oameni care defilează la nesfârșit prin televiziuni povestind amintiri cu Ceaușescu șamd și alta e să ne pomenim într-o zi că un primar mai nervos ridică o statuie lui Nicolae Ceaușescu sau ridică un bulevard din orașul pe care-l conduce Nicolae Ceaușescu. Este un minim semn de respect să interzicem așa ceva, dacă ne gândim doar la oamenii care au murit în decembrie 1989, împușcați din ordinul lui Ceaușescu”, a afirmat pentru gândul Crin Antonescu.
George Scutaru a precizat că inițiatorii nu au avut în vedere să îi sancționeze pe cei care pun pe Facebook poze cu Nicolae Ceaușescu. Potrivit inițiatorilor, legea este una normală și oricine poate face o plângere pentru încălcarea ei.
„Sunt nevoit să spun un lucru simplu: oricine, în cazul altor încălcări de legi, poate sesiza Parchetul General sau după caz o instanță, o poate face și aici. Decizia nu poate aparține decât unei instanțe și cred că termenii din Ordonanță și din legea de modificare a ordonanței sunt extrem de expliciți”, a fost răspunsul lui Crin Antonescu.
Noua Dreaptă poate fi interzisă
Atât Crin Antonescu, cât și George Scutaru au fost de acord că organizația „Noua Dreaptă” intră sub incidența legii, din cauza manifestărilor lor pro-legionare.
„Depinde de ce vor face și spune astfel de organizații pe scena publică”, a subliniat Antonescu.
Prima remarcă despre noua lege este introducerea explicită a organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter legionar, pe lângă cele cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Deși nu vorbește despre condamnarea comunismului, prin introducerea sintagmei „promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”, referirea se poate aplica pentru Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid. De asemenea, Holocaustul este definit ca persecuția sistematică și anihilarea everilor, dar și a rromilor.
„Prin organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violență pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice, naționalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizațiile cu sau fără personalitate juridică, partidele și mișcările politice, asociațiile și fundațiile, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerințele prevăzute la prezenta literă”, se arată în lege.
În categoria simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înscriu: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepțiile sau doctrinele menționate anterior.
Persoana vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și crime de război „se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și persoana din conducerea unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale”.
Legea explică ce se înțelege prin Holocaust, dar și prin Mișcarea Legionară.
Prin Holocaust, pe teritoriul României, se înțelege persecuția sistematică și anihilarea evreilor și a rromilor, sprijinită de autoritățile și instituțiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944, iar prin Mișcarea Legionară se înțelege o organizație fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier» și «Partidul Totul pentru Țară».”
„Confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.”, se arată în lege.
Promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și crime de război se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Legea prevede sancțiunile penale pentru negarea, contestarea sau minimalizarea Holocaustului.
„Săvârșirea faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) prin intermediul unui sistem informatic constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, inițiatorii admițând că referirea este valabilă și pentru Facebook.
De asemenea, se interzice ridicarea sau menținerea în locuri publice, cu excepția muzeelor, a unor statui referitoare la persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor de genocid contra umanității și de crime de război.
A fost menținută prevederea din Ordonanța din 2012, care a fost modificată prin legea 217, potrivit căreia „Nu constituie infracțiune fapta dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației”.