Cum a ajuns România într-o situație unică în ultimii 25 de ani. „Recordul” stabilit de șeful guvernului

Prima audiere la Direcția Națională Anticorupție a premierului Victor Ponta a avut loc în 5 iunie, când acesta a anunțat că este suspect în dosarul lui Dan Șova.

Tot atunci, DNA a cerut Camerei Deputaților să avizeze urmărirea penală pe numele premierului și pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputați, în 8 iunie.

„Sunt suspect în dosarul lui Șova, pentru activitatea de avocat din 2007-2008 și, de asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe Șova ministru. Am venit la DNA ca orice om normal, nu am dat nicio declarație, o să ne cheme pentru declarații”, spunea atunci premierul.

La scurt timp, DNA transmitea că premierul este urmărit penal în dosarul „Turceni – Rovinari”, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârșit în perioada în care era avocat.

În aceeași zi, președintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia premierului, el spunând că, în opinia sa, este „o situație imposibilă” pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale.

„Direcția Națională Anticorupție a comunicat public că primul-ministru Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea, este o situație imposibilă pentru România ca primul-ministru să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, pentru România, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia primului-ministru Victor Ponta”, declara Iohannis, la Palatul Cotroceni.

În replică, Victor Ponta a spus că respectă poziția publică a președintelui, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament și numai Parlamentul îl poate demite.

La câteva zile de la punerea sub urmărire, în 14 iunie, Victor Ponta a părăsit țara. El a plecat în Turcia împreună cu președintele turc Recep Erdogan, din Baku (Azerbaidjan), după ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene, fără a anunța. Două zile mai târziu, în 16 iunie, Ponta a scris pe Facebook că a fost operat la genunchiul stâng și că a ales să facă intervenția chirurgicală în Turcia pentru că în România nu ar fi avut liniște. Victor Ponta s-a întors în țară în 8 iulie, după o absență de aproape o lună. În acea perioadă, conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar.

În 15 iunie, în ziua în care era operat la clinica din Turcia, Victor Ponta fusese citat să se prezinte în fața procurorilor DNA pentru a fi audiat. În perioada în care Victor Ponta s-a aflat în Turcia, avocata premierului a mers la DNA pentru a prezenta documente care să justifice faptul că Victor Ponta nu se poate prezenta la audieri în dosarul în care este urmărit penal, întrucât este în continuare plecat din țară.

La cinci zile după ce s-a întors în țară, Ponta a anunțat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democrați și postată pe Facebook, decizia de „a nu mai ocupa nicio funcție de conducere” în PSD, până la momentul în care își va demonstra nevinovăția față de acuzațiile care îi sunt aduse în justiție.

Victor Ponta a fost audiat de cinci ori de către procurorii DNA, prima dată în 5 iunie, când i-au fost aduse la cunoștință și acuzațiile. A urmat o înfățișare în 13 iulie, la revenirea sa în țară, când a fost și inculpat în dosarul în care este cercetat. Procurorii au anunțat atunci și punerea unor bunuri ale lui Ponta sub sechestru. După mai bine de o lună, în 19 august, premierul a mers din nou la DNA, declarând la ieșire că a primit o copie a expertizei financiar-contabile dispuse în dosarul în care este urmărit penal, din care rezultă că a plătit cu 2.000 de lei în plus taxe, dar nu îi mai cere de la statul român.

Premierul a fost citat la DNA și în 3 septembrie, el spunând la ieșire că audierea s-a purtat într-o formă civilizată și a răspuns la toate întrebările procurorului de caz. Victor Ponta a precizat că le-a solicitat anchetatorilor să disjungă din „dosarul mare”, „Turceni – Rovinari”, acuzațiile care îl privesc, pentru a fi dată cât mai repede o soluție.

În 15 septembrie, premierul a fost din nou la sediul DNA, dar a stat doar cinci minute, având în vedere că procurorul de caz i-a spus că nu îl poate primi, întrucât nu fusese citat. Ponta s-a prezentat din proprie inițiativă și a lăsat la registratură mai multe documente. 

Numele lui Ponta, în interceptările din dosarul Duicu

Numele premierului mai apare menționat în interceptările procurorilor din dosarul fostului șef al Consiliului Județean Mehedinți Adrian Duicu, fără însă ca primul ministru să aibă vreo calitate procesuală.

Procurorii DNA arătau, în rechizitoriul din dosarul în care Adrian Duicu este judecat petnru fapte de corupție, că în 13 iulie 2013, la ora 09.55, Duicu, aflat în sediul Guvernului, l-a sunat pe Ștefan Ponea, atunci șef al IPJ Mehedinți, și a spus că așteaptă să intre la premierul Victor Ponta, unde s-ar fi aflat deja ministrul de Interne. Adrian Duicu îi spunea lui Ștefan Ponea, în iulie 2013, că este în sediul Guvernului, unde șeful Cancelariei premierului l-a chemat pe șeful Poliției, arătând că „un sfert de oră, în birou’ oval”, s-a vorbit despre numirea lui Ponea și a soției acestuia în funcții de conducere la București.

Ponta a negat orice legătură cu acest dosar. La finalul lunii iulie 2014, premierul spunea că nu are „habar” dacă a fost la masă cu Adrian Duicu, așa cum a arătat acesta în discuțiile telefonice, interceptate de anchetatori: „Habar nu am ! Eu…dacă mă întrebați cu cine am fost la prânz ieri sau alaltăieri, vă pot spune. Dacă mă întrebați cu cine am fost acum un an și jumătate…în general, merg cu colegi de partid, cu miniștri, cu oameni politici, cu jurnaliști. E posibil, habar nu am”. Ponta preciza că rechizitoriul procurorilor nu îl indică pe el cu nicio calitate procesuală, nici de învinuit sau inculpat, nici de martor, astfel că, din punctul său de vedere, lucrurile sunt închise.

Dosarul diaspora, încă „în evaluare”

De asemenea, după alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, în urma scandalului privind votul din diaspora, lideri politici au cerut deschiderea unui dosar, în care să se stabilească vinovații pentru blocarea votului din străinătate.

Dosarul, deschis inițial de Parchetul instanței supreme, a ajuns, în decembrie 2014, la DNA, care cercetează fapte de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Ponta afirma că, dacă Direcția Națională Anticorupție va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranță din postul de prim-ministru, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal, dar a arătat că trebuie să se renunțe la „ideea din 2004” că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.

Victor Ponta a fost învestit în funcția de prim-ministru al României în 8 mai 2012, în urma căderii Guvernului Ungureanu, prin moțiunea de cenzură a Uniunii Social-Liberale.

El a fost președinte al PSD timp de mai bine de cinci ani, până în luna iulie, când, la scurt timp de la punerea sa sub acuzare, a anunțat că se retrage de la conducerea partidului. Premierul a anunțat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democrați și postată pe Facebook, decizia de „a nu mai ocupa nicio funcție de conducere” în PSD, până la momentul în care își va demonstra nevinovăția față de acuzațiile care îi sunt aduse în justiție.

Ponta a intrat în PSD pe vremea lui Adrian Năstase, iar anterior a fost, pe rând, procuror, secretar de stat, ministru delegat pentru Controlul implementării programelor cu finanțare internațională și urmărirea aplicării Acquisului Comunitar și ministru-delegat pentru relația cu Parlamentul.

Odată cu anunțul de joi al DNA, Victor Ponta a devenit primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului.