Cum a ajuns România la procedura de infringement. Traseul din Parlament și acuzațiile de boicot aduse opoziției

„În iulie 2017, Ministerul Justiției a finalizat proiectul de lege pentru transpunerea Directivei privind prezumția de nevinovăție, proiect care a fost transmis la Guvern. În ședința din 18 august 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru transpunerea Directivei privind prezumția de nevinovăție, proiect care a fost transmis la Senat. În 4 decembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Senatul României, apoi a fost transmis la Camera Deputaților. Camera deputaților a stabilit ca dezbaterea să se facă în procedură de urgență, printr-o comisie specială. Dezbaterile au fost blocate, iar Opoziția a contestat respectiva comisie la CCR ! Pentru evitarea sancțiunilor, este necesar ca prevederile Directivei să fie transpuse în legislația națională până la momentul în care Comisia Europeană va sesiza Curtea Europeană de Justiție”, a scris Tudorel Toader pe Facebook, în urmă cu două zile.

O reacție a venit și din partea președintelui Comisiei privind modificarea legilor Justiției, Florin Iordache. Acesta spune că Ordonanța de Urgență nu este o soluție în acest moment, dar că au fost frâne în funcționarea comisiei parlamentare.

„A fost contestată, boicotată, s-a considerat că numai anumite chestiuni trebuie discutate și așa mai departe și în aceste condiții, noi am venit cu acea inițiativă care cuprinde și directiva europeană. Eu nu văd acum soluție cu ordonanța de urgență, pentru că ordonanța, practic, ar diminua rolul Parlamentului de a veni și a îmbunătății un act normativ. Nu e numai România, sunt 10 țări”, a declarat Florin Iordache pentru MEDIAFAX.

Iordache este încrezător că, în circa două săptămâni, proiectul poate fi transmis la Senat.

„În perioada următoare, respectiv în două săptămâni, Comisia analizând toate variantele și ținând cont de toate observațiile, poate trimite în Parlament un act normativ, iar dacă forul de specialitate constată că este deja în dezbatere trecut de o Cameră sau trecută de amândouă, până la sfârșitul sesiunii parlamentare, nu avem de ce să ne temem. Mai este o lună. Dacă în două săptămâni terminăm și o trimitem la Senat, Senatul fiind prima cameră, în săptămâna următoare se adoptă și la Camera Deputaților și apoi se trimite către promulgare. În două săptămâni o termin la Comisie și o trimit la Parlament”, a mai declarat Florin Iordache.

De cealaltă parte, reprezentanții Opoziției au replicat că nu a existat un boicot, ci un plan pus la punct de PSD.

„PSD a luat ostatica Directiva referitoare la prezumția de nevinovăție, la fel ca și problema implementării deciziilor CCR. De fapt ei fac un lucru extrem de incorect: nu vor sa modifice legislația justiției în interesul public, decât dacă sunt lăsați să modifice în rău ceea ce îi favorizează pe ei, pe liderii lor. Am văzut ca PSD și ALDE au dat mesaje de parcă se bucurau ca s-a demarat procedura de infrigement, deși au răspunderea guvernării de un an și jumătate, majoritate în parlament și orice altă pârghie de implementare a directivei! Recent Horatiu Radu a explicat ca România are peste 30 de directive netranspuse în legislație și care sunt în faze mai avansate in procedurile de infrigement. De exemplu, cea privind prevenirea spălării banilor și finanțarea terorismului. Ați auzit vreun cuvânt pe aceste teme din partea lui Toader, Dragnea, Iordache sau alții?” a declarat pentru MEDIAFAX, Alina Gorghiu, parlamentar PNL.

Fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu are un mesaj dur pentru Tudorel Toader. „Majoritatea PSD – ALDE a „împănat” textul cu peste 150 de amendamente la codurile de drept penal. Și de aceea au ratat termenul, pentru că 150 de amendamente se discută într-un timp îndelungat. În plus, au început dezbaterea în Comisia Iordache cu legile justiției, pe care le-au adoptat cu erori, fiind întoarse de două ori de la Curtea Constituțională. Deci, au adoptat o tactică greșită și șmecherească, dar și-au furat singuri căciula. (…) Declarația dlui ministru are o singură calitate, se aliniază perfect mediocrității și duplicității Guvernul Dăncilă, instalat în 2018 și posibil demis în „20-18”, a declarat Cătălin Predoiu, deputat PNL, membru al Comisiei pentru modificarea Legilor Justiției.

Stelian Ion, parlamentar USR și membru al Comisiei Iordache, afirmă că proiectul despre care vorbește Tudorel Toader făcea referire la un singur articol despre prezumția de nevinovăție. „Referitor la prezumția de bună-credință, acest proiect conține DOAR INTRODUCEREA UNUI ALINEAT LA UN SINGUR ARTICOL din Codul de procedură penală, pentru simplul motiv că legislația noastră conține deja prevederi clare cu privire la respectarea prezumției de nevinovăție. Tudorel Toader  nu explică niciodată de ce proiectul Guvernului conținea o singură modificare, iar în Parlament s-au propus zeci de modificări sub pretextul implementării acestei directive”, se arată într-o postare a parlamentarului, pe contul de Facebook a lui Stelian Ion, existând și o trimitere spre proiectul legislativ: http://www.cdep.ro/proiecte/2017/500/30/7/se677.pdf

Parlamentarul susține că activitatea comisie nu a fost blocată pe perioada dezbaterilor din Curtea Constituțională.

În luna noiembrie 2017, PNL și USR anunțau că vor ataca la CCR modificările aduse Regulamentului Comisiei pentru legile justiției, prin care se instituie posibilitatea ca acest for să poată modifica și completa toate actele normative cu incidență asupra justiției. O lună mai târziu, la finalul anului 2017, CCR a decis că prevederile în baza căreia s-a constituit Comisia Iordache sunt constituționale.

„In motivarea solutiei, Curtea a retinut ca, comisiile speciale comune, in calitate de organe de lucru ale Parlamentului, sunt reglementate, in mod expres, prin art.64 alin.(4) din Constitutie, constituirea acestora nefiind limitata la domenii de activitate cu privire la care Parlamentul decide in sedinta comuna. In consecinta, din ratiuni ce tin de eficienta, unitatea si coerenta demersului parlamentar in sensul elaborarii unor propuneri legislative complexe, Parlamentul poate constitui asemenea comisii atat in privinta legilor care se adopta in sedinta comuna, cat si in privinta celor care se adopta in sedinta separata.”, se arăta în decizia Curții Constituționale.

Florin Iordache a anunțat că membrii comisie vor aștepta și pronunțările pe sesizările de neconstituționalitate formulate pe cele trei legi aflate în dezbatere și care vizau CSM, statutul magistraților și organizarea judiciară. Comisia și-a reluat activitatea în a doua jumătate a lunii martie 2018, după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea ultimei decizii privind modificările aduse Legii 317,ce vizează funcționarea CSM.

Ulterior președintele Klaus Iohanis a declarat că va sesiza la rândul său CCR pe cele trei legi din Justiție.

Comisia Europeană a declanșat, la finalul săptămânii trecute, procedura de infringement împotriva României pe Directiva UE privind prezumția de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, care trebuia să fie implementată până în luna aprilie 2018. Autoritățile de la București au fost înștiințate de către Comisia Europeană cu privire la declanșarea procedurii din cauza neimplementarii Directivei Europene 343 din 2016, iar în termen de două luni oficialii trebuie să anunțe ce măsuri iau.

Potrivit textului directivei, persoanele anchetate penal sunt considerate nevinovate până la o sentință definitivă, iar autoritățile nu au dreptul de a face declarații care să contrazică acest fapt.

„Prezumția de nevinovăție ar fi încălcată în cazul în care declarații publice ale autorităților publice sau decizii judiciare, altele decât cele privind stabilirea vinovăției, se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca fiind vinovată, atât timp cât vinovăția persoanei respective nu a fost dovedită conform legii. Aceste declarații și decizii judiciare nu ar trebui să reflecte opinia că persoana respectivă este vinovată. Acest fapt nu ar trebui să aducă atingere actelor de urmărire penală care urmăresc să probeze vinovăția persoanei suspectate sau acuzate, cum ar fi rechizitoriul, și nici deciziilor judiciare în urma cărora produce efecte o hotărâre suspendată, cu condiția respectării dreptului la apărare”, se arată în directiva UE.