Cum a calculat premierul „randamentul” pensiilor publice. „Exemplul concret” prezentat de Tudose
„Randamentul mediu, din 2008 până în prezent, al fondurilor de pensii din Pilonul II a fost de aproximativ 4%. În Pilonul I, punctul de pensie se calculează ca fiind raportul dintre salariul încasat și salariul mediu. Acest lucru înseamnă că o persoană care a avut o creștere anuală a salariului mai mare de 4% față de creșterea salariului mediu va avea la pensie mai mulți bani decât o persoană care a optat și pentru Pilonul II”, a scris Mihai Tudose pe Facebook.
El a prezentat și un „exempu concret” al angajaților care în toată perioada 2008 – 2017 au avut salariul minim și care au avut o creștere de aproximativ 180%, în timp ce salariul mediu a crescut cu mai puțin de 100%.
„Rezultă că acesta a avut o creștere a punctului de pensie de peste 80%, comparativ cu 40% pentru cei ce au optat și pentru Pilonul II. Randamentul la care m-am referit, calculat în raport cu punctul de pensie, viza suma încasată de beneficiar la pensie în cele două ipostaze: cel care a optat, respectiv cel care nu a optat pentru Pilonul II”, a încheiat premierul Mihai Tudose.
Vineri, după ședința CExN al PSD, premierul Mihai Tudose a declarat că, potrivit Ministerului Finanțelor, „randamentul la pilonul I de pensii este mult mai mare decât randamentul obținut la pilonul II”, motiv pentru care a cerut o analiză a oportunității diminuării contribuției virate la fondurile administrate privat.
APAPR cere explicații
Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) îi cere premierului să publice analiza făcută de Ministerul Finanțelor din care rezultă că sunt „cifre îngrijorătoare” în cazul Pilonului II de pensii.
De asemenea, APAPR solicită o întrevedere cu șeful guvernului pentru a discuta rezultatele acestei analize.
„În dorința de a reprezenta și a proteja interesele tuturor părților implicate în sistemul de pensii private din România, solicităm public prim-ministrului, cât mai curând posibil, o întrevedere pentru a discuta împreună rezultatele analizei făcute de către autoritățile statului precum și impactul pe care l-ar putea avea pentru cei 7 milioane de participanți unele decizii viitoare. De asemenea, în spiritul transparenței și dialogului, rugăm să fie data publicității această analiză”, se arată în comunicatul transmis, vineri, de APAPR.
Solicitarea vine în contextul în care vicepremierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că Guvernul va lua o decizie în privința Pilonului II, întrucât analizele ASF și ale ministerului de Finanțe au evidențiat „cifre îngrijorătoare”. Vicepremierul a declarat că Guvernul nu are o problemă cu banii, iar discuția privind pilonul II de pensii a pornit de la ASF.
„Nu Guvernul României a pornit această discuție, și nu că nu avem bani. A plecat de la ASF, dânșii urmăresc cifrele. Din cifre au ieșit anumite concluzii. Au avut o întâlnire cu administratorii de la Pilonul II. Nu este luată o decizie, nu există desființarea. Decizia politică va fi o decizie cum e mai bine pentru cetățenii României. Există anumite cifre care ne îngrijorează. E ceva îngrijorător cu pilonul II, nu ca în alte state, ca în Polonia unde s-a fugit cu banii”, a spus el, precizând că nu va fi „o intrare brutală” a statului.
Declarația vicepremierului vine în contextul în care Guvernul intenționează să reducă prin OUG contribuția la Pilonul II de pensii, diferența urmând a fi transferată în cadrul pilonului I, pe motiv că acesta are mai mult randament.
Cu toate acestea, în urmă cu doar câteva zile ASF susținea că „actualul mecanism de funcționare a Pilonului II de Pensii nu este pus în discuție”, pentru că acesta este unul solid, care „generează randamente pozitive cu beneficii pentru participanți”.
„Pilonul II de Pensii este unul solid, care generează randamente pozitive cu beneficii pentru participanți. În luna iunie a anului 2017, rata nominală de rentabilitate a fondurilor de pensii administrate privat a fost de 4,91%. Valoarea totală a activelor nete înregistrată la 30 iunie 2017 de fondurile de pensii administrate privat a fost de 36,06 miliarde de lei (7,92 miliarde de euro), ritmul anual de creștere fiind de 30,76%”, se arată în comunicatul Autorității de Supraveghere Financiară.