Cum a murit și reînviat politic Victor Ponta în trei ani de putere. Pe parcurs, „a îngropat” câteva nume

Victor Ponta, alături de Gabriel Oprea, sunt supraviețuitorii și beneficiarii direcți ai preluării puterii USL în 2012 . Lângă ei se mențin, în plan secund, Daniel Constantin – ministru al Agriculturii și Călin Popescu Tăriceanu – președinte al Senatului. Cei patru controlează azi majoritatea parlamentară care susține guvernul Ponta. Proiectul USL, demarat de Antonescu și Ponta, este folosit  în continuare doar ca o formă de marketing politic în campaniile electorale, dar el a eșuat la începutul lui 2014. Liberalii s-au retras din guvern și s-au aliat cu cei de la PDL, împreună susținându-l pe Klaus Iohannis în bătălia prezidențială. Prima victimă a acestor schimbări a fost Crin Antonescu, cel care și-a anunțat retragerea treptată din politică.

Ce s-a întâmplat cu PSD la guvernare

Activitatea de la partid a fost subordonată în ultimii trei ani agendei făcute de Ponta și apropiații săi la Palatul Victoria. Acest lucru a fost recunoscut mai ales după pierderea alegerilor prezidențiale din 2014, când inclusiv Victor Ponta a recunoscut că a neglijat munca de partid.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

La scurt timp după venirea sa în fruntea PSD, Victor Ponta i-a scos din joc pe incomozi. Marian Vanghelie a fost schimbat din fruntea PSD București înainte de preluarea puterii – în 2011, iar Mircea Geoană a fost exclus din PSD de două ori în acest interval. La pachet cu Geoană a fost exclus din partid după prezidențiale și Marian Vanghelie.

„Baronii” au fost trecuți și ei pe linie moartă, fie la ordinul lui Victor Ponta, fie după probleme majore avute cu justiția. Președintele PSD a încercat să aducă o nouă garnitură de lideri, chiar dacă unele experimente s-au soldat cu un eșec, exemplu fiind cazul europarlamentarului Cătălin Ivan.

După trei ani de guvernare PSD condusă de Victor Ponta, baronul local a rămas o amintire, liderii locali fiind o specie pe cale de dispariție. Constantin Nicolescu, fost președinte CJ Argeș, a fost condamnat la închisoare, Tudor Pendiuc – primar Pitești este acuzat de luare de mită, Radu Mazăre se află în arest preventiv, Nicușor Constantinescu, președintele CJ Constanța, are și el mari probleme cu procurorii alternând perioadele de libertate cu cele de arest preventive și control judiciar, Adrian Duicu – președinte CJ Mehedinți, este acuzat într-un dosar de trafic de influență, Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte CJ Brăila, a fost condamnat la închisoare cu executare în dosarul „mită la PSD”, Mircea Cosma – președintele CJ Prahova, este acuzat alături de fiul său, Vlad Cosma, dar și de deputatul Sebastian Ghiță într-un dosar privind fraudarea fondurilor europene în care a fost arestat preventiv și cumnatul premierului, Iulian Herțanu, Iulian Bădescu – fost primar al Ploieștiului este cercetat de DNA, Gheorghe Nichita – vicepreședinte PSD, este acuzat că a folosit Poliția Locală în interes personal pentru a-și urmări iubita, Ion Prioteasa – președintele CJ Dolj, are și el un dosar la DNA, Silvian Ciupercă – președinte CJ Ialomița este în arest preventiv, Titu Bojin – președintele CJ Timiș are și el dosar la DNA, Constantin Boșcodeală – primar Buzăului are probleme cu ANI și DNA, Cristian Bîgiu – președintele CJ Buzău se află în arest preventiv. Președintele CJ Vrancea, Marian Oprișan, a fost achitat după opt ani de proces în „dosarul Căprioara”.

Victor Ponta a venit cu câteva nume noi după preluarea puterii în partid: Radu Moldovan a ajuns președinte CJ Bistrița Năsăud, Cătălin Nechifor – președinte CJ Suceava, Olguța Vasilescu – primar al Craiovei, Robert Negoiță – primar al Sectorului 3, Andrei Dolineascu, impus ca secretar general al PSD. Mulți șefi de organizații au fost înlocuiți după preluarea puterii de Ponta în PSD, mai puțin de jumătate din foștii șefi de organizații aflându-se și azi în funcție. Sunt „baronii victorieni”, unși cu mâna lui Victor Ponta.

Două personaje extrem de importante în această perioadă pentru PSD au fost Liviu Dragnea, care a fost avansat de la funcția de secretar general la cea de președinte executiv, și deputatul Sebastian Ghiță, cel care urma să devină numărul doi în partid dacă Victor Ponta câștiga alegerile prezidențiale. Ghiță – aripa mediatică și de sponsorizare și Dragnea – zona organizațională au fost pilonii mandatului lui Ponta în fruntea PSD.

Adrian Năstase a dispărut din viața de partid după cele două condamnări suferite, iar vocea lui Ion Iliescu a început să se audă din ce în ce mai puțin.
Pe lângă liderii locali și mulți alți vicepreședinți ai partidului au probleme cu legea. Un caz cu notorietate este cel al lui Dan Șova, vicepreședinte al partidului, pentru care DNA a solicitat încuviințarea reținerii și arestării preventive. PSD a făcut scut în jurul său, deși la Consiliul Național se votase o rezoluție privind integritatea membrilor acestui partid. Șova a renunțat la toate funcțiile din partid, dar a scăpat de posibila arestare.

Victor Ponta a vorbit insistent după pierderea alegerilor prezidențiale că PSD trebuie să scape de imaginea de partid al baronilor și corupților.

Cum a pierdut bătălia numărul 13

În timpul mandatului lui Victor Ponta în fruntea PSD partidul a obținut scoruri foarte bune, fie că s-a aflat în alianță cu PNL sau a candidat singur. Victoria de la parlamentarele din 2012 a permis USL să revendice funcția de premier pentru Victor Ponta.

USL a câștigat și alegerile locale din vara lui 2012, când a reușit să obțină aproximativ 90% din președințiile de Consilii Județene și foarte multe primării de municipiu.

După ruperea USL, PSD a candidat pe o listă comună cu UNPR la europarlamentarele din 2014, partidul clasându-se din nou pe primul loc, la mare diferență față de liberali și pedeliști.

După atâtea victorii, a venit marea înfrângere de la alegerile prezidențiale, când Victor Ponta nu a reușit să se impună în fața lui Klaus Iohannis, deși guvernul său a fost cel care a organizat scrutinul. Diferența între cei doi candidați a fost de aproape un milion de voturi în defavoarea lui Ponta. Cu toate acestea, Ponta a rămas premier și după noiembrie 2014, obținând votul în Parlament pentru un nou guvern, din care să facă parte și PLR.

Ponta susține că aceasta a fost cea de-a 13 campanie la care a participat ca președinte PSD și a pierdut-o.

Guvernele Ponta cu numele date în plic partidului

La Palatul Victoria se află acum cea de-a patra formulă a guvernului Ponta. Primele două au fost formate din USL – PSD, PNL, PC, UNPR, iar după ruperea USL în martie 2014 a apărut guvernul Ponta III, cu UDMR în locul PNL. După prezidențiale cel de-al patrulea guvern Ponta, a rămas fără UDMR, dar cu PLR – partidul lui Tăriceanu.

În numirea miniștrilor decizia nu a fost luată la partid, ci într-un grup restrâns. Dacă pe vremea lui Mircea Geoană, miniștrii se votau în Comitetul Executiv, în mandatul lui Ponta numirile se făceau direct, peste voința partidului. Comitetul Executiv a avut doar un rol formal, de validare a deciziilor luate. Nici Congresele partidului nu au avut un rol decisiv, fiind organizat un Congres extraordinar doar pentru o revalidare a lui Ponta și Dragnea și pentru alegerea altor vicepreședinți.

Victor Ponta a impus multe nume din afara partidului, precum Liviu Voinea, Florin Georgescu, Bogdan Aurescu, Ioana Petrescu, Vasile Cepoi, Robert Cazanciuc și a promovat doar apropiați în funcția de ministru. Un exemplu este formarea guvernului Ponta III când miniștri au fost cunoscuți de conducerea partidului la un hotel din Capitală, după ce au fost anunțați.

Cu toate că și-a dorit să aibă cel mai cinstit Guvern, mulți miniștri au trebuit să plece din funcție din cauza problemelor avute cu justiția.

Pe 6 mai, ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, își așteaptă verdictul în dosarul Referendumului, decizia fiind în primă instanță. În funcție de decizia judecătorilor, Dragnea va rămâne sau va pleca din Guvern, dar și din funcția de președinte executiv al PSD.

Competiția în partid

În cei trei ani de când se află în fruntea PSD, Victor Ponta nu a avut niciun rival serios pentru funcția de președinte al partidului. Mircea Geoană a fost victima de serviciu, fiind exclus de două ori din partid, reproșându-i-se chiar și pierderea prezidențialelor.

Pesediștii au ajuns să creadă că Ponta este singura variantă viabilă pentru conducerea partidului, de aceea nu au existat mari tulburări în activitatea organizațională.

Liviu Dragnea s-a limitat în rolul de secund, emițând pretenții pentru șefia partidului doar dacă Victor Ponta ar fi plecat la Palatul Cotroceni.

Lupii tineri – Dan Șova, Valeriu Zgonea, Nicolae Bănicioiu nu au intrat în jocul pentru șefia PSD, ci s-au limitat să facă parte din echipa lui Ponta.

Singurul care s-a revoltat împotriva lui Victor Ponta a fost europarlamentarul Cătălin Ivan, cel care fusese promovat intens în partid chiar de Ponta. Ivan a cerut organizarea unui Congres al partidului în care să se pună la bătaie inclusiv funcția de președinte al partidului.

Victor Ponta a reușit să țină partidul unit în această perioadă, singurele momente agitate fiind excluderea lui Vanghelie și Geoană și demisia lui Sebastian Ghiță – după atacul la Ion Iliescu. Ghiță a rămas în continuare prietenul lui Ponta, chiar dacă formal nu mai face parte din PSD, el având încă acces la zona de decizie.

Ponta, candidat la prezidențiale în locul lui Antonescu

În momentul preluării puterii de USL, rolurile fuseseră împărțite în așa fel încât PSD avea guvernul – Victor Ponta, iar PNL-ului i-ar fi revenit Palatul Cotroceni – Crin Antonescu.

Dacă în primele șapte luni de putere, totul a mers lin în relația Antonescu – Ponta, relația a început să se strice din decembrie 2012 după semnarea pactului de coabitarea Victor Ponta – Traian Băsescu.

La începutul anului prezidențial 2014, după ruperea USL, Victor Ponta a început să preia treptat rolul candidatului. Dacă în primăvară încă cerea sprijinul partidului pentru candidatură, ea a fost anunțată oficial în vară după Comitetul Executiv de la Orăștie.

După o campanie plină de atacuri la adresa lui Klaus Iohannis, candidatul Ponta a fost învins fără drept de apel. La scurt timp după închiderea urnelor, până ca numărătoarea paralelă să fie finalizată, Ponta a ieșit pentru a-și recunoaște înfrângerea și felicita contracandidatul.

Ponta a ieșit spășit și a spus că a învățat din lecția electoratului, revoltat de modul în care guvernul său a organizat votul în Diaspora. A promis că el se va schimba, dar și partidul său. Imediat, a anunțat că nu susține pensiile speciale pentru parlamentari și că va vota toate cererile venite din partea procurorilor.

După ce a depășit momentul greu, Victor Ponta a reevaluat toate promisiunile și și-a reluat stilul din timpul campaniei prezidențiale, devenind arogant în relația cu presa care nu îi este aservită și Opoziția.

Deputatul Ponta îl contrazice pe premierul Ponta

„Ca premier susțin, dar ca deputat nu susțin” sau „eu nu sunt deputat” au fost fraze definitorii în ceea ce-l privește pe Victor Ponta în ultimii trei ani. Prevalându-se de diferitele funcții pe care le deține, Ponta a putut spune că susține proiectul Roșia Montană în calitate de premier, dar nu și în calitate de deputat.

La fel cu pensiile parlamentarilor, nu le susține ca premier, dar la partid când este întrebat despre subiect, răspunde „nu sunt deputat”.

Victor Ponta a lipsit la votul privind reținerea și arestarea colegilor de partid, dar nu și la cele ale adversarilor politici.

Dualitatea premier – deputat s-a făcut mereu simțită prezentă, Ponta ocolind orice subiect incomod cu răspunsul: eu sunt premier.

Relația cu UNPR, UDMR, PC, PLR

UNPR a recunoscut prin vocea lui Gabriel Oprea că susținerea guvernării depinde de prezența lui Victor Ponta în fruntea Guvernului. Partidul generalului Oprea a fost folosit ca un partid anexă în care au intrat toți cei care nu putea fi primiți direct în PSD, dar care asigură stabilitatea guvernării. UNPR nu a participat niciodată la alegeri, ci a fost luat mereu sub aripa PSD, fie la localele din 2012, parlamentarele din 2012, europarlamentarele din 2014. Ponta a anunțat deja că va exista o alianță UNPR – PSD pentru alegerile locale și parlamentare din 2016. Relația Oprea – Ponta l-a ajutat pe premier să se mențină la Palatul Victoria, iar pe primul să obțină funcția de vicepremier în Executiv.

După ruperea USL, Victor Ponta a încurajat ruperea unei părți a PNL, promițându-i lui Călin Popescu Tăriceanu locuri în guvern pentru oamenii săi. Promisiunea a fost respectată în decembrie 2014, când oamenii lui Tăriceanu au fost cooptați în Guvernul Ponta IV.

USL a semnat în septembrie 2012 un protocol pentru cooptarea maghiarilor la guvernare dacă Uniunea câștiga alegerile. Acordul nu a fost respectat, Crin Antonescu opunându-se prezenței UDMR la guvernare după decembrie 2012. Ponta a promis atunci că va coopta Uniunea la guvernare când va fi posibil. Acest lucru s-a petrecut în martie după 2014, după ruperea USL și ieșirea PNL de la guvernare. Tot în 2014, UDMR a ieșit de la guvernare, dar relațiile Ponta – Uniune au rămas bune.

Deși aflat în alianță cu PNL, PC-ul condus de Daniel Constantin a jucat mereu alături de PSD-ul lui Victor Ponta. Constantin a fost promovat în guvernul Ponta III la rangul de vicepremier, funcție pe care nu o mai o ocupă și în guvernul Ponta IV. Relația Constantin – Ponta este una strânsă, cele două familii petrecându-și sărbătorile împreună. Condamnarea lui Dan Voiculescu nu a afectat relațiile PSD – PC, Ponta asumându-și și rolul de protector al Antenelor.

Relația cu Traian Băsescu și Klaus Iohannis

Victor Ponta s-a aflat în conflict permanent cu Traian Băsescu, culminând cu suspendarea președintelui în vara lui 2012. În decembrie 2012, cei doi au semnat un pact de coabitare președinte – premier, care nu a fost niciodată respectat în întregime. Cu toate acestea, pe baza lui a existat un troc pentru numirea procurorilor șefi în aprilie 2012.

Ponta și-a concentrate campania de la europarlamentare 2014 sub mesajul „Băsescu la brutărie”, aluzie la scandarea de pe stadioane, în care cuvântul brutărie desemnează pușcăria.

După ce s-au amenințat cu mai multe plângeri penale niciuna nu a fost pusă în îndeplinire. Traian Băsescu l-a acuzat în plină campanie prezidențială a lui Ponta că acesta a fost ofițer acoperit în perioada când a fost procuror, lucru nerecunoscut de premier.

Cu actualul președinte, Victor Ponta a înlocuit cuvântul coabitare cu consens. El a spus că Iohannis a readus normalitatea în relațiile președinte – premier, fiind de acord cu acesta pe mai multe subiecte.

Faptul că președintele Iohannis nu s-a implicat în formarea unei alte majorități parlamentare a fost și gura de oxigen de care a avut nevoie Victor Ponta pentru a se resuscita politic.

La șase luni după prezidențiale, Ponta rămâne un actor important pe scena politică care își permite să afirme: „nu există opoziție”.

La trei ani de când deține puterea, Victor Ponta a rămas prietenul lui Sebastian Ghiță, plus postul acestuia de televiziune, își petrece vacanța în compania deputatulu, dar prieteniile sale sunt și cu George Maior – fost director SRI, familia Voiculescu – un rol determinant pentru expunerea mediatiacă a Guvernului, dar și Gabriel Oprea – un naș de nădejde. În schimb, despre Crin Antonescu, omul care a fost decisiv în venirea sa la Palatul Victoria, vorbește rar, cu o oarecare nostalgie. L-a eliminat încă de anul trecut, țintele sale noi sunt altele acum.