Cum a pierdut Victor Ponta voturile din Republica Moldova, după ce dăduse lovitura în primul tur. ANALIZĂ GÂNDUL

Premierul Victor Ponta a pierdut la scor mare alegerile în Republica Moldova, așa cum de altfel s-a întâmplat în toată diaspora, după ce în primul tur reușise însă un lucru istoric: era pentru prima oară când un candidat de stânga câștiga cele mai multe voturi de la cetățenii români de peste Prut. Pe 2 noiembrie, Victor Ponta obținea peste 37% din voturile exprimate de cei aproape 22.000 de cetățeni români de peste Prut, care au venit la urne, în comparație cu Klaus Iohannis care obținuse doar 31,78%. Două săptămâni mai târziu, rezultatul a fost răsturnat masiv de Klaus Iohannis, care a obținut 78,58% din voturi, iar Victor Ponta doar 21,41%.

Ca număr de voturi obținute, Victor Ponta a reușit în turul doi contraperformanța de a aduna mai puține voturi decât în primul tur: 7.610 voturi, față de 8.200. În schimb, Klaus Iohannis a înregistrat o creștere cu aproape 300% a numărului de voturi față de primul tur: 27.933 de voturi, față de doar aproximativ 7.000 în primul tur.

De asemenea, în primul tur al alegerilor, Victor Ponta câștiga în toate secțiile de votare din Republica Moldova, cu excepția celor din Chișinău și a uneia din orașul Ialoveni, situat la 10 km de Chișinău. În turul doi, Klaus Iohannis a câștigat toate secțiile de votare.

Unul dintre motive a fost mobilizarea puternică la vot a cetățenilor români de peste Prut, în turul doi, care au ieșit cu 62% mai mulți la urne față de primul tur: 35.543, față de 21.980.

„Este evident că în turul doi a ieșit mult mai multă lume la vot, a fost o mobilizare puternică. Cetățenii români din Republica Moldova s-au interesat de candidații care sunt în cursă”, declară, pentru gândul, analistul politic Oazu Nantoi, fost parlamentar, actualmente director de programe la Institutul de Politici Publice din Chișinău.

Această mobilizare a avut loc, ca și în România de altfel, din cauza diasporei și a faptului că Guvernul condus de Victor Ponta nu i-a asigurat condițiile pentru a putea vota în întregime.

„Dispoziția din diaspora a ajuns și în Republica Moldova și eu cred că ultimul moment a fost decisiv. Foarte mulți oameni care nu au votat în turul întâi au venit să voteze și ei au fost cu precădere susținători ai lui Klaus Iohannis. Această atmosferă care a dominat diaspora și faptul că românii nu au putut participa la primul tur s-a extins și în Republica Moldova. Adepții lui Ponta au rămas acasă, cei ai lui Iohannis s-au mobilizat exemplar. A fost un vot de protest împotriva lui Victor Ponta„, explică pentru gândul analistul politic Anatol Țăranu, fost parlamentar liberal la Chișinău.

Anatol Țăranu mai spune că disfuncționalitățile din procesul de votare care au fost create în marile capitale europene s-au înregistrat și la secțiile de votare din Republica Moldova, unde au apărut cozi foarte lungi și au rămas oameni care nu au putut să voteze.

„Unii, după ce au stat ceasuri la rând să voteze, poate că și-au schimbat votul chiar acolo, la coadă”, spune Anatol Țăranu.

Analistul mai adaugă că un alt factor care a contat în răsturnarea de situație suferită de Victor Ponta a fost faptul că Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vlad Filat, s-a implicat în turul doi mult mai activ în campania electorală pentru Klaus Iohannis, deși îl susținuse încă din primul tur, în ciuda faptului că premierul Iurie Leancă, susținut de același PLDM, l-a susținut la scenă deschisă pe Victor Ponta.

De cealaltă parte, faptul că Partidul Democrat (afiliat Internaționalei Socialiste) l-a susținut activ pe Victor Ponta s-a întors împotriva acestuia, pentru că „partidul nu are cea mai bună reputație și i-a adus un serviciu prost domnului Ponta”, crede Anatol Țăranu.

„Oamenii cu pașaport românesc și care vin la vot la parlamentare în România sunt elevați, sunt familiarizați cu internetul și știu pulsul dezbaterii politice din România. Și acest lucru a influențat situația la vot”, mai spune Anatol Țăranu.