Cum arată NOUL PLAN de răspuns al NATO la amenințarea Rusiei: comandament central în Polonia, comandament regional în România
Polonia va găzdui comandamentul central al NATO Response Forces, structură reconfigurată de NATO drept răspuns la amenințările Rusiei. România va primi unul dintre cele patru comandamente regionale, celelalte trei urmând să fie amplasate în statele baltice.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunțat, vineri, că NATO a aprobat menținerea unei prezențe continue aeriene, terestre și navale în partea estică a Alianței, unde va exista un comandament special. Va fi el amplasat în România? Șeful Alianței a evitat să spună acest lucru, menționând că atât țara noastră, cât și Polonia și statele baltice și-au exprimat dorința de a avea acest comandament pe teritoriul lor.
Rasmussen a descris însă, în linii mari, noul plan de răspuns rapid al NATO. Secretarul general al NATO a menționat că în prezent mediul de securitate este foarte impredictibil – Rusia atacă Ucraina, în Orientul Mijlociu se manifestă violența extremă, iar instabilitatea din Nordul Africii este în creștere. „În aceste vremuri tulburi, NATO trebuie să fie pregătită pentru a-și apăra aliații, pe toate tipurile de amenințări”, a continuat Rasmussen.
De dimineață, strânși în jurul lui Barack Obama, în fața unui avion de luptă, pe gazonul unui complex hotelier din Țara Galilor, unde britanicii obișnuiesc să joace golf, liderii statelor NATO s-au minunat, ca un răspuns simbolic la agresiunea Rusiei în Ucraina, de noile aparate de luptă achiziționate de Alianță.
La show-ul aviatic cu care a început a doua zi a Summitului NATO din Newport, premierul britanic, David Cameron, le-a explicat entuziast șefilor de stat și de guverne, gesticulând pentru camerele de luat vederi oficiale, cum funcționează noile avioane RAF Typhoon și ce poate face Voyager, cea mai mare aeronavă militară din flota britanică. Același entuziasm general a fost afișat în fața MIG-urilor 29 ale polonezilor, dar și la survolul avioanelor F16, F 18, F 15 C și Eurofighter, 22 în total, care au scos mii de britanici în stradă, din Cardiff până în Newport: „Abslolut uimitor!”, s-a exclamat la unison, printre puținii care au zâmbit reținut pe tot parcursul show-ului aviatic de la Newport numărându-se Barack Obama.
Dincolo de parada aviatică, a doua zi a Summitului NATO este însă una dificilă, în care liderii Aliaților trebuie să decidă cum răspund amenințărilor lansate de Rusia prin criza din Ucraina.
UPDATE 17.55 Președintele Traian Băsescu își anunță propriile concluzii, de la Newport.
UPDATE 17.30 Întors la Newport, din Belarus, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, s-a arătat „satisfăcut” să poată anunța că a ordonat armatei încetarea focului ca urmare a faptului că a ajuns, la Minsk, la un acord cu separatiștii. „Acest acord presupune însă că integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei trebuie respectate”, a spus el, pe gazonul de la Celtic Manor. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a arătat, însă, în continuare rezervat în legătură cu bunele intenții ale Rusiei.
„Una este să declare încetarea focului și alta este să și implementezi acest lucru. Sper că acest pas poate fi unul constructiv în procesul politic”, a arătat el.
UPDATE 16.15: „Mai multe elemente de comandă regională” în est, România „intrând în această ecuație”, dar și obligația asumtă de țările membre NATO de a-și crește investițiile în caapabilități militare și, în cazul în care aacestea depășesc 2% din PIB, de a le menține. Sunt concluziile legate de noul Plan de Acțiune Rapidă al NATO făcute publice de către Sorin Ducaru, secretar general adjunct al Alianței, care a precizat totodată că exercițiile prin rotație vor fi făcute „atât timp cât este necesar”. Detalii AICI
UPDATE 14.54 Rasmussen despre locul în care vor fi instalate noile comandamentele NATO: „Toate detaliile militare vor fi stabilite după summit. Implementarea va începe însă imediat. Rămâne de văzut exact unde vor fi localizate facilitățile. Până acum, am luat luat la cunoștință faptul că țările baltice, Polonia și România sunt gata să le găzduiască”.
UPDATE 14.50 Reacția NATO față de IS: „Dacă primim o cerere de la guvernul irakian suntem gata să organizăm o misiune de instruire pe teritoriul Irakului. Avem o experiență în a apăra Irakul. Am decis, de asemenea, că NATO poate juca un rol în coordonarea eforturilor pentru transport aerian și în schimbul de informații”.
UPDATE 14.48 Securitatea cibernetică devine o parte a conceptului de „apărare colectivă”, a anunțat Rasmussen.
UPDATE 14.45 Mesajul lui Rasmussen către Rusia: „Dacă vă gândiți să atacați un aliat veți avea de-a face cu întreaga alianță. (…) Rusia a încălcat fundamental tartatul internaațional pe care îl aveam, dar noi rămânem în litera acestuia”.
UPDATE 14.40 Ca răspuns la războiul declanșat de Rusia, Anders Fogh Rasmussen a anunțat noul plan de apărare, caare nu diferă de formula negociată în ultimele două luni: „Azi am decis să menținem prezența continuă în aer, pe teren și în apă în est, prin exerciții prin rotație. Poate fi folosit oriunde în lume pentru apărare colectivă să situații de criză. Va fi o forță cu capcitate înltă care să acționeze foarte repede”, a spus esl despre Planul de Acțiune, referindu-se la întărirea forței de Reacție rapidă a NATO. Mai exact, va fi vorba despre „câteva mii de trupe, echipamente la dispoziție și un control prin comandamente în țările estice aliate. echipamente prepoziționate și provizii și mult mai multe exerciții la comandă rpidă. Mesajul e clar: NATO își protejează toți aliații de orice poțential agresior”, a spus Rasmussen.
UPDATE 14.33: Disensiuni majore în NATO din cauza banilor. Liderii NATO nu au reușit să ajungă la un acord legat de obligația a fiecărui stat de a ridica peste 2% din PIB investițiile în capaabilități militare.
UPDATE 14.30: Anders Fogh Rasmussen anunță în aproximativ 10 minute concluziile liderilor Alianței Nord-Atlantice în legătură cu răspunsul la războiul hibrid declanșat de Rusia. La conferințaa de presă a secretaarului general al NATO paarticipă și președintele Poloniei, Bronislaw Komorowski. Gândul va transmite LIVE TEXT.
UPDATE 14.10: Secretarul britanic pentru Apărare, Michael Fallon a descris noul mesanism prin care va funcționa Forța de Reacție Rapidă a NATO drept unul care să „asigure capabilități oriunde în lume, în orice mediu, pentru un stat membru al Alianței sau în susținerea unei organizzații internaționale precum ONU”.
UPDATE 14.00: Statele NATO au convenit să sprijine Irakul în contracraarea acțiunii grupării Statul Islamic, mai cunoscută ca ISIS. Alianța nu va lua paarte la oprerațiuni militare directe, dar își va oferi ajutorul pentru transportul de trupe sau armament, relatează Reuters, citând un oficial care a participat la discuții. Marți, gruparea sunnită ultraradicală Statul Islamic a revendicat, într-o înregistrare video, decapitarea unui al doilea ostatic american. Cine este „noul monstru ISIS”, într-un comentariu semnat de Lelia Munteanu, AICI.
UPDATE 13.30: Primaparte a întâlnirii liderilor NATO începută în urmă cu două ore este pe sfârșite. Primul care va anunța concluziile va fi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, Barack Obama având programată prima ieșire publică în jurul orei 18.00, ora României.
UPDATE 13.00: Într-un interviu acordat ieri postului de radio BBC și difuzat astăzi, președintele Băsescu a motivat cererea reperată a fostelor state comuniste de întărire flancului estic cu argumentul încercării de „a-l descuraja pe domnul Putin să se uite la țări precum cele baltice, Polonia, România, Bulgaria”. „Pentru noi este foarte important să-i transmitem un mesaj clar domnului Putin, potrivit căruia țările NATO nu acceptă niciun pas înainte după evenimentele din Ucraina. În același timp, țările NATO îi cer domnului Putin să respecte regulamentele internaționale și integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Băsescu. Detalii AICI.
Armistițiu sau intenții declarative ale Rusiei? Cum ar urma să fie apărată granița României
După deciziile de ieri legate de retragerea din Afganistan a ISAF și noua misiune din 2015, dar și despre modul în care NATO ar urma să sprijine Ucraina pentru a descuraja separatișii pro-ruși, liderii celor 28 de state NATO oficializează azi modul în care vor întări flancul estic al Alianței, inclusiv granința estică a României, țările baltice, Polonia și de la Marea Neagră fiind în ultimele două luni de negocieri extrem de vocale și solicitând o prezență militară permanentă a NATO în zonă.
Cum bazele militare permanente, după modelul celor existente în statele Vechii Europe, sunt excluse având în vedere că Germania refuză rediscutarea textului unui mai vechi acord, Actul Fondator NATO-Rusia, deși acesta este considerat depășit de multe state, varianta agreată în discuțiile preliminare a fost întărirea așa-numitei Forțe de Răspuns a NATO (care acum include 3000-4000 de militari), într-un Plan de Acțiune (Readiness Action Plan). Acesta presupune că, sub umbrela acestei Forțe de Răspuns a NATO, pentru care se vor cumpăra capabilități militare suplimentare, vor exista câteva comandamente pe teritoriile mai multor state de unde să fie gestionate exerciții aeriene, navale și terestre ale NATO, aflate într-o permanentă rortație, astfel încât zona să nu fie niciodată complet descoperită, dar nici să nu există militari care să staționeze permanent, ostilizând Rusia.
În acest plan, încă neoficializat, România ar urma să aibă pe teritorius său, cel mai probabil la Mihail Kogălniceanu, în jurul bazei americane existente, un comandament, un altul urmând să se stabilească în Polonia și un altul într-una dintre țările baltice.
Dincolo de comandament, flancul Mării Negre și implicit teritoriul României ar urma să fie supravegheat de minimum 4 avioane, care să facă poliție aeriană, și de minimum 4 nave, în Marea Neagră.
În negocierile de mai bine de două luni, dar și la Summitul NATO, România este reprezentată prin Președinție, MAE și Ministerul Apărării, la Newport aflându-se președintele Traian Băsescu, secretarul de stat Bogdan Aurescu, cel care a paarticipat la cele mai multe discuții preliminare, ministrul Apărării, Mircea Dușa, ministrul de Externe Titus Corlățean, dar și șeful Statului Major General.
Primele discuții neoficiale pe această temă au avut loc aseară, la Castelul din Cardiff, la dineul șefilor de state și de guverne.
Sursa foto: NATO
Dineul de la Cardiff. Foto: AP
Pacea Rusia-Ucraina, sub semnul întrebării
Anunțată ieri, în prima zi a Summitului, de Kremlin, intenția încheierii unui acord între Rusia și Ucraina este una dintre cele mai importante date ale problemei, de care ar urma să depindă și deciziile finale ale NATO și în privința întăririi flancului estic și în privința sancțiunilor economice pe care statele le-ar putea înăspri la adresa Rusiei.
Posibilul armistițiu este luat în discuție la Minsk, în Belarus, în jurul orei prânzului. Atât președintele ucrainean Petro Poroșenko, cât și secretarul general al NATO, Anders Rogh Rasmussen, s-au declarat ieri optimiști moderați în legătură cu șansele de reușită. Pe de o parte, o condiție nenegociabilă a Ucrainei este respectarea integrității teritoriale și suveranitatea, pe de altă parte Vladimir Putin nu este, așa cum a arătat Rasmussen, la prima „perdea de fum”.
Ziua a doua a Summitului, în imagini
Șefii de state și de guverne, în această dimineață, spre observatorul pentru paraada aviatică. Foto: NATO
Noi aeronave de luptă ale Alianței, la show-ul din Newport. Foto: NATO
Președintele Băsescu, împreună cu Barack Obama și David Cameron, la show-ul aviatic. Foto: captură NATO
Președintele Băsescu, la o discuție cu Angela Merkel și David Cameron. Foto: pagina de Facebook a președintelui
Președintele Băsescu, la o discuție cu Barack Obama. Foto: pagina de Facebook a președintelui