Cum explică fostul ministru de Finanțe „gaura” de 10 miliarde de lei pe care Dragnea a găsit-o în buget

„Bugetul se construiește pe baza estimării creșterii economice, ținându-se cont de estimarea veniturilor fiscale, care sunt și cele încasate de ANAF. Acestea reprezintă circa 80% din total venituri. Dar mai sunt și alte venituri, cum ar fi veniturile din fonduri externe rambursabile și nerambursabile. Veniturile din fondurile europene sunt puse în egală măsură și la venituri și la cheltuieli. Ele nu sunt încasate de stat, ci reprezintă proiecte pe care entitățile publice vor să le implementeze în anul respectiv. Aceste venituri, care nu depind de Finanțe și de ANAF, au o relevanță mai mica în ceea ce privește deficitul bugetar. Pe de altă parte, dacă am tăia veniturile din fondurile europene, proiectele nu s-ar mai putea începe. Ori actualii guvernanți de această diferență s-au legat. Fiindcă avem o diferență de venit, dar și pe cheltuieli. Economia pe cheltuieli este chiar mai mare fiindcă am făcut economii și la alte cheltuieli fiindcă deficitul a ieșit sub țintă. Cu alte cuvinte nu s-a atins ținta de absorbție a fondurilor europene”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Anca Dragu.

Aceasta spune că în lunile noiembrie și decembrie, pe TVA încasările au fost aparent mai mici din cauza rambursării mai mari de TVA (un plus de 1 miliard în decembrie). „De asemenea, am mai avut o operațiune de stingere de datorii. Adică, se dau bani de la buget pentru locale și CFR Infrastructură și ei plătesc TVA la stat. Per total am zero fiindcă am cheltuială, dar și venit. Pentru tot anul a fost prevăzută o sumă de 900 de milioane și a fost realizată o sumă de 200 de milioane. Ea este în buget, apare pe TVA-ul din buget, dar nu și la ANAF. Pe de altă parte, au scăzut încasările la fondul de sănătate fiindcă, pe de o parte au scăzut încasările din taxa de clawback fiindcă a scăzut consumul de medicamente. Explicația constă în faptul că, printr-un ordin s-a redus prețul la medicamente cu 30-35%, iar importatorii nu au mai fost interesați să le aducă în țară. A scăzut consumul și evident, a scăzut și suma care s-ar fi colectat din taxa de clawback.

Pe de altă parte au apărut diferențe la accize, pe noiembrie și decembrie, la produsele energetice, motorină și benzină, fiind vorba despre o amânare a consumului și a importurilor din cauza reducerii de șapte eurocenți . Importurile s-au diminuat, s-a mers pe stoc, așteptându-se luna ianuarie și februarie când această taxa este scoasă”, explică fostul ministru de Finanțe.

În opinia Ancăi Dragu, actualii guvernanți au stârnit această discuție fără a avea o argumentație solidă. „Gaura de la covrig a apărut de la măsurile pe care au anunțat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susținere financiară”, arată Dragu.