Cum i-a trimis la plimbare pesedistul Ciprian Nica pe senatorii din SUA: „Americanii să-și vadă de corupții lor!”

De la începutul actualei legislaturi șase senatori și deputați au scăpat de arestare preventivă sau urmărirea penală cu ajutorul colegilor. Situația nu a fost sancționată doar în plan intern, reacții venind și din partea partenerilor europeni și americani ai României. După Victoria Nuland și vicepreședintele Joe Biden, trei senatori americani extrem de influenți au vorbit, într-un interviu acordat gândul, despre cum se vede zidul făcut în jurul parlamentarilor cu probleme penale.  John McCain, Ron Johnson și Chris Murphy au atras atenția că „dacă Parlamentul a acționat în așa fel încât să-i restricționeze activitatea (n.r.- DNA) și să o dea înapoi, asta ne afectează relațiile”. Mai mult, o astfel de situație ar fi de neimaginat în SUA: „această discuție de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunități ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA” .

După un sec „Avem relații excelente cu SUA. România este considerată ca având instrumente legislative de combatere a corupției foarte bune” al lui Victor Ponta și parlamentarii români se spală pe mâini, invocând prevederea constituțională potrivit căreiasenatorii și deputații „nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor”. Nimic însă despre votul negativ asupra cererilor DNA.

„Deocamdată, legea și Constituția actuală ne dau anumite proceduri pe care unii parlamentari le folosesc într-o direcție, alții în altă direcție, care sunt însă legale. N-aș vrea să vorbesc doar despre semnalul dat de Parlament. Atâta vreme cât este legal votul pe care îl dau, eu sunt jurist, nu am cum să critic legea. Ce să-i spun parlamentarului, nu vota așa? Nu am cum, că e constituțional. Asta trebuie discutat cu șefii de partid, nu cu cei din comisie că suntem mai tehnici”, a punctat Bogdan Ciucă, președinte comisiei juridice a Camerei Deputaților.

ACTUALITATE GÂNDUL vă urează LA MULȚI ANI și un AN NOU fericit!

22:00

ECONOMIE Suma URIAȘĂ la care ar putea ajunge un bitcoin în 2025. Predicțiile experților în criptomonede

21:32

Întrebat de gândul dacă ar trebui să se țină cont de semnalul dat de Statele Unite, conservatorul a spus că, în procesul de revizuire a Constituției, ar trebui să ținem cont de experiența altor state cu democrații consolidate.

„Orice semnal venit din UE sau din afară care vizează statul de drept, că ne convine sau nu, trebuie luat cu foarte multă seriozitate în analiză. Nu putem decât să ne bucurăm de experiența unor state cu o democrație mai solidă și mai istorică în desfășurarea noastră legislativă. Dacă nu înveți din experiența altora, înseamnă că ai o problemă. Trebuie să ne asortăm noilor vremuri, noilor situații”, a adăugat Ciucă.

Nica: „Lasă-i în pace pe americani, să-și vadă de corupții lor!”

Pe de altă parte, vicepreședintele aceleiași comisii, pesedistul Ciprian Nica, îi trimite pe americani la plimbare.

„America e America, România e România, e un stat independent, suveran. Lasă-i în pace și pe americani, să-și vadă de corupții lor! Semnalele negative vor continua atât timp cât mai avem de suportat pentru că justiția trebuie să-și facă treaba, dar așa cum trebuie și cum sunt scrise legile. Acuma ce, nu mai avem dreptul nici să votăm? Chiar trebuie să ne dea ei lecții de cum să votăm? Este părerea lor, care nu e formată pe realitate, nu au stat de vorbă cu cine trebuie. La Zgonea s-au dus cu lecția învățată. Dacă ei se documentează doar dintr-o parte și se pronunță așa, mă îndoiesc de opinia lor”, a reacționat deputatul PSD, contactat de gândul.

De altfel, nu este prima dată când Nica și-a exprimat dezacordul privind punctele de vedere ale SUA referitoare la corupția din România și afirmațiile făcute la adresa statului de drept.

Mai mult, Ciprian Nica a respins definitiv ideea ca legea fundamentală să fie modificată în sensul eliminării alineatului 2.

„Nu trebuie să se modifice nicio Constituție, e foarte bună așa cum e acum. Nu este niciun zid, vii cu probe concludente și noi votăm pentru. S-a întins prea mult coarda cu arestările preventive, au început să ceară fără nimic la bază, că așa vor. Dacă s-a votat împotriva arestării preventive, nu înseamnă că s-a votat pentru împiedicarea desfășurării anchetei”, se apără pesedistul.

Gorghiu: „E o atitudine pe care o pun pe seama unei stări colective de șantaj politic”

Nici liberalii nu se sperie de semnalul dat de cei trei senatori americani, veniți în România. Nu că ar contrazice punctul lor de vedere, ci pentru că, susține deputata PNL Alina Gorghiu, este doar o continuare a aceluiași mesaj „dat de fiecare dată când o instituție europeană sau americană se raportează la România”.

În explicația ei, voturile date de parlamentari pentru protejarea unui coleg senator sau deputat atunci când procurorii cer arestarea preventivă provind dintr-o „teamă”, ca urmare a unui „șantaj politic”.

„E o atitudine pe care o pun pe seama unei stări colective de șantaj politic. În sensul în care tot PSD, PC, UNPR este disperat, având multiple cazuri similare cu cele ale parlamentarilor în cauză. De aceea nici nu s-a mai ținut cont de partidul din care face parte suspectul, voturile PSD, PC, UNPR au venit în defavoarea solicitării Parchetului. S-a inoculat în rândurile parlamentarii PSD teama de ”, a declarat Gorghiu pentru gândul.

Moneda de schimb, în viziunea ei, este legea amnistiei, pe care PSD a încercat s-o adopte pe 10 decembrie, în așa numita „Marțea Neagră”, la pachet cu o serie de modificări la Codul Penal, contestată de partenerii internaționali.

„Legea amnistiei pe care ei o țin la sertar este mijloc de șantaj, au spus . E cea mai mare minciună cu care PSD poate să-și țină aliniați oamenii. Acea lege nu va fi dată niciodată de Parlament, din punctul meu de vedere”, a precizat deputata PNL.

Totodată, Alina Gorghiu susține că prevederea referitoare la votul pe care Parlamentul îl dă în cazul unui deputat sau senator urmărit penal, pentru care se cere arestarea preventivă, este una inutilă, introdusă în scopul de a se evita abuzurile.

„La un moment dat, un parlamentar poate fi supus la un abuz, mai ales dacă este din minoritatea parlamentară. Dar ăsta nu este apanajul unui stat de drept, democratic, așa cum vrem noi să fim. Eu aș fi pentru scoaterea procedurii din Constituție. Trebuie găsite alte pârghii de protecție împotriva abuzurilor, dacă aceasta este temerea. Pot să mă apăr la fel de bine și dacă nu sunt privilegiat„, a mai punctat liberala.

Boboc: „Nu ar trebui să avem o anumită atitudine pentru că ne arată cineva un cartonaș”

Problema apare atunci când există un conflict între declarații, consideră președintele comisiei juridice a Senatului, liberalul Cătălin Boboc. Concret, acesta susține că majoritatea politicienilor merg pe ideea că justiția trebuie lăsată să-și facă treaba, însă rezultatul voturilor lor din Parlament contrazic declarația inițială.

„Toată lumea este cu ochii pe noi pe subiectul acesta, toți, pe toate canalele, spunem că justiția trebuie lăsată să-și facă treaba. Numai că prin exprimarea votului eu nu am observat treaba asta. Nu cred că ar trebui să avem o anumită atitudine pentru că ne arată cineva un cartonaș, ci să avem acea atitudine ca să fiu consecvent cu ceea ce declar, cu ceea ce susțin și cu un drum pe care România a pornit în fața partenerilor internaționali”, a declarat Boboc, contactat de gândul.

Mai mult, senatorul PNL susține că un vot dat împotriva cererii procurorilor de arestare preventivă nu-l ajută sub nicio formă pe senatorul sau deputatul vizat.

„Dacă noi respingem cererea procurorilor de arestare preventivă a unui coleg, noi nu-i facem un bine, ci mai mult rău. Dacă noi permitem justiției să-și desfășoare toate actele până la final și să pronunțe o hotărâre judecătoarească, astfel colegul nostru iese mai curat. Are o chestiune clară, curată, tranșantă cu care își poate dovedi nevinovăția. Altfel, asupra lui va plana tot timpul o suspiciune”, a adăugat Boboc.

Șase parlamentari salvați

În legislatura actuală, începută în 2012, patru deputați și trei senatori au trecut de votul Parlamentului, pus în fața solicitării procurorilor de a aproba sau a respinge cererea de arestare preventivă. Dintre aceștia, doar unul a ajuns la judecata instanței, restul de șase fiind salvați, rând pe rând, fie de Camera Deputaților, fie de Senat.

Numai în ultimele două săptămâni, deputatul PMP Florin Popescu a ieși învingător după votul colegilor. În cazul lui, 224 de deputați au decis ca „baronul puilor” să scape de posibiliatea să fie arestat preventiv. Apropiat al Elenei Udrea, Florin Popescu este acuzat că a distribuit 70 de tone de pui în campanie electorală pentru a-i mitui de alegători în 2012.

La Senat, ultimul care a reușit să evite arestarea preventivă este Marius Isăilă. Acuzat de trafic de influență și fals în înscrisuri, pesedistul a fost salvat de 104 de senatori, în timp ce doar 15 au votat „pentru” solicitarea DNA.

La fel a fost și în cazul deputaților Vlad Cosma (PSD), Daniel Chițoiu (PNL) și Ovidiu Silaghi (PNL), dar și a senatorului Varujan Vosganian (PNL) – toți au evitat posibilitatea să fie arestați preventiv sau de a fi urmăriți penal, cu ajutorul votului colegilor.

Numai deputatul PC Gheorghe Coman a fost „sacrificat” de Cameră. Pe conservator nici spiritul sărbătorilor de iarnă nu l-au ajutat, astfel încât, pe 27 decembrie, 190 de deputați l-au lăsat pe mâna justiției. Coman a fost urmărit penal pentru fapte de corupție, fiind prins în flagrant voia să ia șpagă de 3.000 de lei. Acesta a fost chiar condamnat la un an de închisoare cu executare, la sfârșitul lunii ianuarie.

Deputatul a fost trimis în judecată în 16 ianuarie, fiind acuzat că a primit bani și o sticlă de whisky în schimbul menținerii în funcție a unui șef din Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Buzău. Coman a fost acuzat de folosirea influenței funcției de conducere din partid, fiind președinte al PC Buzău la data faptelor, pentru obținerea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Mesajul senatorilor americani

Principalul mesaj pentru România transmis de senatorii americani John McCain, Ron Johnson și Chris Murphy, în interviul acordat gândul, este importanța continuării luptei anticorupție. Republicanul John McCain a spus că restricționarea de către Parlament a anchetelor de corupție afectează relația României cu SUA, democratul Christopher Murphy a arătat că un Parlament care își protejează membrii de anchetele procurorilor este de neconceput în SUA și ar fi luat în râs la Washington, iar republicanul Ron Johnson a spus că un sistem corupt împiedică investițiile și nu permite independența energetică față de Rusia.

„Respectăm enorm persoana care conduce instituția anticorupție (Laura Codruța Kovesi – n.r), cred că este un adevărat erou și evident, dacă Parlamentul a acționat în așa fel încât să-i restricționeze activitatea și să o dea înapoi, asta ne afectează relațiile”, a spus John McCain, pentru gândul.

„Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, își va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveți legi care se aplică tuturor în mod corect și că există un sistem necorupt”, a declarat la rândul senatorul Ron Johnson.

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA. Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Și așa este corect și este un mesaj pe care îl susținem. Vedem că se fac progrese și vrem să sprijinim acest progres, dar această discuție de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunități ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA”, a adăugat senatorul democrat Christopher Murphy.

În timpul vizitei lor, senatorii americani au avut o întrevedere, la Cotroceni, cu președintele Traian Băsescu, apoi cu procurorul general, Laura Codruța Kovesi, iar duminică s-au întâlnit cu președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și cu deputații Viorel Hrebenciuc, Ana Birchall și Georgian Pop. John McCain, Ron Johnson și Christopher Murphy au fost primiți și de ministrul de Externe, Titus Corlățean.