Cum riscă România să fie o insulă în UE. Grindeanu: Am stat bine cu strategiile, n-am știut să le aplicăm

„Nu de strategie am dus noi lipsă, probabil am fost foarte buni la a face strategii, probabil am fost slabi la a le pune în practică. (…) Lipsa noastră a fost pe implementare, fie că vorbim despre infrastructură, de educație sau de sănătate. V-am dat trei exemple pe care le considerăm prioritare și care ne-ar aduce la viteza potrivită astfel încât să nu pierdem legătura cu nucleul dur al UE și să reducem aceste decalaje, pe care trebuie să recunoaștem că le avem”, a spus premierul Sorin Grindeanu, accentuând că problema lipsei autostrăzilor în România poate escalada și poate izola țara noastră de celelalte state membre UE. 

Concret, e vorba și despre importanța economică a șoselelor de mare viteză care, pe lângă faptul că stimulează investițiile și comerțul, aduc taxe și impozite care, odată plătite, se traduc în creșterea economiei: „Dacă ne uităm la o hartă a Europei din punctul de vedere al rețelelor de autostrăzi, vedem că România e izolată. Și dacă nu ne mișcăm cu viteza potrivită, o să fim tot mai izolați, o insulă din punctul de vedere al infrastructurii. De asta am început cu infrastructura, pentru că e importantă această zonă și din punct de vedere economic. Atunci când e dezvoltată și există, ea aduce impozite, taxe, care se plătesc și care duc la creștere economică. Zona de vest a țării, care e legată cu rețelele europene, a adus investitori și a dus la creștere economică”, a mai spus Grindeanu. 

„Cel mai bun exemplu e cel legat de infrastructură: s-a desenat, s-au făcut trasee, nu intru în amănunte în funcție de ce au fost acele trasee, le avem. Avem un masterplan care este agreat cu Comisia Europeană, am avut bani europeni și în vechiul exercițiu bugetar, n-am știut cum să-i cheltuim (…) E un declaj enorm care e dat și de noi, și din vina noastră, în majoritatea cazurilor noi suntem vina, o birocrație incredibilă care nu e cerută de Comisia Europeană, ci de noi. Am fost blând, să zic așa, spunând ‘birocrație’ sau am folosit un termen ca să nu folosesc alții legați de acest domeniu, pentru că n-a fost doar birocrație, ci și multe alte interese”, a explicat Grindeanu. 

Primul ministru a recunoscut că bugetul pe care lucrează este unul „ambițios”, dar că nu s-a ghidat niciodată după „politica drobului de sare”, iar datele economice pe care le are până acum sunt „îmbucurătoare”, fapt care îl face să fie optimist: „Avem aceste ținte de a păstra deficitul, care sunt parte a înțelegerilor europene și nu numai, și noi înțelegem să le respectăm. La fel cu am înțeles să alocăm 2% din PIB pentru Apărare. N-a fost simplu, chiar deloc, suntem primul Guvern care a făcut acest lucru, de când am devenit țară membră NATO, deși era o obligație. Efortul a fost considerabil. Urmăresc foarte atent ca tot ceea ce ne-am angajat în trecut să respectăm, pentru că asta înseamnă seriozitate și asta transformă România într-un partener serios pentru partenerii noștri externi”, a adăugat liderul de la Palatul Victoria. 

Rugat să comenteze prestația politică a celor din opoziție, Sorin Grindeanu a replicat că o privește „cu umor” și că nu poate să nu remarce că partidele sunt mult mai preocupate să-și recupereze banii de la AEP decât să găsească niște critici constructive la adresa guvernării.

„Nu pot să nu-mi amintesc de o declarație a celor de la PNL care spuneau că atunci când vine vorba de legea salarizării unitare, mai bine își asumă guvernul. Păi cum, nu e mai bine să se discute, să se depună amendamente? (…) Nu pot să nu observ cum unii dorm în Parlament, cum se opun unor legi și atunci când îi întrebi despre ce este vorba nu știu să spună, sigur că le privesc cu umor, e cel mai potrivit cuvânt, aceste acțiuni”, a mai spus Grindeanu. 

Gândul a retransmis interviul cu premierul Sorin Grindeanu și va prezintă cele mai importante declarații și răspunsuri la problemele României în guvernarea PSD. 

Cele mai importante declarații ale lui Sorin Grindeanu:

– Nu de strategie am dus noi lipsă, probabil am fost foarte buni la a face strategii, probabil am fost slabi la a le pune în practică

– Lipsa noastră a fost pe implementare, fie că vorbim despre infrastructură, de educație sau de sănătate. V-am dat trei exemple pe care le considerăm prioritare și care ne-ar aduce la viteza potrivită astfel încât să nu pierdem legătura cu nucleul dur al UE și să reducem aceste decalaje, pe care trebuie să recunoaștem că le avem. 

– Dacă ne uităm la o hartă a Europei din punctul de vedere al rețelelor de autostrăzi, vedem că România e izolată. Și dacă nu ne mișcăm cu viteza potrivită, o să fim tot mai izolați, o insulă din punctul de vedere al infrastructurii. De asta am început cu infrastructura, pentru că e importantă această zonă și din punct de vedere economic. Atunci când e dezvoltată și există, ea aduce impozite, taxe, care se plătesc și care duc la creștere economică. Zona de vest a țării, care e legată cu rețelele europene, a adus investitori și a dus la creștere economică. 

– Investițiile pe acest an sunt cu 10 miliarde mai mari decât ceea ce s-a prevăzut anul trecut. În primul rând, în perioada imediat următoare o să venim cu acel cadrul legal legat de proiectele strategice, vom încerca să eliminăm mai multe elemente legate de birocrație și care țin de noi. În calitate de președinte de CJ am depus mai multe proiecte și am semnat trei zile. E o birocrație incredibilă. 

– Veți vedea în următoarele luni foarte multe proiecte scoase la licitație, astfel încât să parcurgem transparent, dar rapid, toate aceste etape. E unul dintre motoarele investițiilor.

– Un alt motor important e cel al fondurilor europene. De exemplu, pe agricultură, ceea ce aveau ca plăți pentru luna martie 3% din plăți nu au fost făcute, din cauza completărilor greșite și altele. 

– Fondurile europene reprezintă un alt motor de care mă ocup la fel ca și de infrastructură și urmăresc progresele celor care sunt responsabili. S-a trimis către audit documentația a patru unități de management, iar în aprilie vor fi lansate mai multe ghiduri de finanțare, ghiduri necesare, pași importanți care pregătesc tot pentru a intra în faza efectivă de absorbție. 

Cu toată această viziune optimistă, aveți un plan B pentru situația în care România nu crește potrivit prognozelor?

– Nu m-am ghidat niciodată după politica drobului de sare, dar pot să vă spun că datele pe care le am la finalul primului trimestru sunt îmbucurătoare, nu vreau să ies înaintea datelor oficiale.

– Pe partea de venituri tot exista această teamă exprimată de mai mulți, o creștere semnificativă față de ceea ce s-a întâmplat anul trecut. Sigur că e un buget ambițios față de ceea ce s-a întâmplat anul trecut.

– Avem aceste ținte de a păstra deficitul, și noi înțelegem să le respectăm. La fel cu am înțeles să alocaăm 2% din PIB pentru Apărare. N-a fost simplu, suntem primul Guvern care face asta, deși era obligație. Efortul a fost considerabil. Urmăresc foarte atent ca tot ceea ce ne-am angajat în trecut să respectăm, pentru că asta înseamnă seriozitate. 

Ați fost președinte al CJ Timiș, într-o zonă în care PSD nu a fost prima forță politică. V-ați simțit vreodată discriminat, nedreptățit, când venea vorba de alocări de bani de la centru?

– Discriminat, nedreptățit, e mult spus. Supărat e mai bine. Sigur că am fost de multe ori supărat. (…) De multe ori, politicienii locali au dat vina pe București pentru a-și justifica anumite insatisfacții sau lucruri pe care le-au promis și nu au reușit să le îndeplinească. Dacă vorbim doar despre politicieni locali care folosesc acest argument pentru a-și justifica incompetența, pentru că se folosește această tactică, dar dacă privești în comparație unele orașele cu altele, vezi că unele s-au dezvoltat într-un ritm mai alert, altele nu. (…) Dacă ar hotărî doar cei din București, n-ar mai da niciunde, și-ar ține tot și ar face numai în București. 

– Au fost multe proiecte, tot timpul arătate, vândute frumos iubitului electorat, dar nu s-a mai întâmplat nimic, e o mare problemă și nu cred că doar Timișoara e de dat exemplu. Cu toate că în Timișoara scuza că Bucureștiul nu dă bani e mai la îndemână și mai ușor de spus, în opoziție cu proiecte majore pentru oraș și pentru județ, iar aceste lucruri sunt făcute în continuare pentru a explica ineficiența decidenților locali. 

Vi se pare că actuala opoziție este o contrapondere reală, eficientă, la coaliția de guvernare?

– Nu e neapărat rolul meu ca prim ministru să fac o evaluare a opoziției, dar sigur că observ ceea ce se întâmplă, pentru că am avut și o moțiune de cenzură, într-o lună de zile am avut trei voturi în Parlament. Nu pot să nu observ că dânșii sunt mai preocupați de a-și recupera sumele de la AEP decât a găsi critici constructive. 

– Nu pot să nu-mi amintesc de o declarație a celor de la PNL care spuneau că atunci când vine vorba de legea salarizării unitare, mai bine își asumă guvernul. Păi cum, nu e mai bine să se discute, să se depună amendamente?

– Nu pot să nu observ cum unii dorm în Parlament, cum se opun unor legi și atunci când îi întrebi despre ce este vorba nu știu să spună, sigur că le privesc cu umor, e cel mai potrivit cuvânt, aceste acțiuni. 

Sunteți un european optimist, un euro-atlantist sau un atlantist? Sau câte ceva din toate?

– Noi suntem stat membru al UE, dar avem și un parteneriat cu SUA. Eu pot să vă spun că cele două sunt foarte importante pentru țara noastră și nu se exclud. Sunt lucruri care sunt complementare și asta e extrem de bine pentru noi și pe direcțiile astea trebuie să mergem. 

– De dimineață am avut o întâlnire cu ambasadorul Poloniei. Sigur că acum după Brexit devenim a șasea țară ca populație, iar noi și Polonia suntem state importante din est. Nu doar ca populație trebuie să fim importanți. 

– Trebuie să gândim din perspectiva de înzestrare comună a NATO, nu cum ne gândim noi că ar fi bine. Eu am cerut ca mare parte din buget, cât se poate, să fie cheltuit în România, atât cât poate industria națională de apărare. (…) Vreau să se întâmple aceste înzestrări în concordanță cu cele două direcții internaționale. 

Sunteți matematician… 

– Da, am făcut foarte multă matematică, știu că există o discuție despre o carte pe care am scris-o alături de tatăl meu. Mai mult el a avut contribuția, să știți că mi-a prins foarte, foarte bine, chiar dacă mai târziu am mers pe altă direcție, pe IT. (…) Știu că a existat o discuție, că nu există, că sunt doar coperțile, în fine… (…) Recenzia a fost scrisă de un profesor pe care l-am avut și la Universitate, pe care îl respect foarte mult, unul din profesorii de top ai Universității din Timișoara. 

– I-am cerut ministrului Educației să nu se grăbească, să discute cu multă lume, cu cei care au nu doar expertiza didactică, ci și cu cei din câmpul muncii, și să vină până la sfârșitul anului cu o nouă Lege a educației.