Cum s-a transformat Crin Antonescu, în trei luni, din prezidențiabilul USL într-un „pieton”. ANALIZĂ GÂNDUL
Dreapta se află începând de astăzi în căutarea unui candidat unic la prezidențiale, după anunțul făcut de Crin Antonescu privind retragerea sa din cursa pentru Palatul Cotroceni. Gestul său vine la finalul unor trei luni extrem de tensionate pentru PNL și Crin Antonescu, în care au rupt USL, au ieșit de la guvernare, au înregistrat un eșec la europarlamentare și au demarat un proces de construcție a unui mare partid de dreapta, după intrarea în PPE. Au fost mișcări rapide și bruște, luate de Antonescu și câțiva apropiați din jurul său, la care partidul a părut că reacționează cu întârziere, chiar dacă i-a sprijinit toate acțiunile. Nici pe stânga lucrurile nu sunt sută la sută clarificate, Victor Ponta menținând încă o aură de incertitudine asupra candidaturii sale la prezidențiale. Congresele PSD, PNL și PDL vor trebui să stabilească în această vară candidații la prezidențiale.
Crin Antonescu era la începutul acestui an candidatul oficial al USL în competiția pentru Palatul Cotroceni. În primele ședințe din 2014 ale Uniunii, Victor Ponta și Crin Antonescu au ieșit împreună să anunțe modificarea Protocolului USL, în sensul includerii numelui prezidențiabilului în acest document. În interior, lucrurile scârțâiau serios, după un final incendiar de 2013 în relația Ponta – Antonescu, când ambii s-au acuzat de minciună.
Liberalul le-a spus apropiaților că știe că Ponta și PSD nu mai doresc să-l susțină la prezidențiale. Cu toate acestea, USL a continuat să funcționeze încă o lună, când, cu aportul ambelor părți, Uniunea s-a rupt în mod oficial, după decizia Delegației Permanente a PNL de la sfârșitul lunii februarie.
Antonescu a încercat din luna ianuarie să revigoreze partidul, aflat pe un trend descendent, și să aducă în Guvern mai multe nume noi. Primul pe listă: Klaus Iohannis, care a fost propus pentru funcția de ministru de Interne și vicepremier. Ponta și PSD au refuzat această nominalizare, acceptând ca Iohannis să fie premier, fără să fie de acord ca acesta să aibă simultan și funcția de vicepremier.
Premierul Ponta și pesediștii au mizat pe refuzul liberalilor de a ieși de la guvernare și nu au cedat în timpul negocierilor. Mai mult, Radu Stroe și Daniel Chițoiu au fost încurajați de Ponta să nu-și dea demisia din Guvern. Stroe a renunțat la insistențele lui Antonescu, după accidentul aviatic din Apuseni, în timp ce Chițoiu a fost apărat de Ponta care i-a lăudat performanța guvernamentală. A fost o primă încercare a premierului și a PSD de a sparge PNL.
Ponta și Antonescu și-au menținut pozițiile forte, într-un joc al nervilor. Antonescu a decis să convoace Delegația Permanentă la finele lui februarie și să anunțe ruperea USL și ieșirea de la guvernare. Votul a fost unul categoric în favoarea ieșirii de la guvernare. În schimb, Tăriceanu a preferat să-și dea demisia din partid și să anunțe ca va lupta pentru menținerea USL.
A fost primul pas făcut de Antonescu prin care și-a vulnerabilizat candidatura la prezidențiale, prin acest gest el rămânând doar candidatul PNL pentru Palatul Cotroceni.
Antonescu de sub umbrela USL în PPE
Imediat, Crin Antonescu a intensificat negocierile cu PPE, pentru ca liberalii să facă parte din această mare familie politică europeană. În plan intern, a promis că își va da demisia dacă partidul pe care-l conduce nu va obține 20% la europarlamentare. Klaus Iohannis a fost implicat activ în campania pentru europarlamentare, apărând chiar un tandem Iohannis premier – Antonescu președinte.
Crin Antonescu susține că trecerea PNL la PPE reprezintă cea mai importantă realizare politică a mandatului său în fruntea liberalilor. Chiar dacă popularii europeni s-au numărat printre criticii vehemenți ai acțiunii din 2012, în urma căreia Antonescu a ajuns președinte interimar, asperitățile între cele două părți s-au estompat în condițiile luptei pentru șefia Comisiei Europene între populari și socialiști.
Antonescu a profitat de această dispută în plan european și a negociat trecerea la PPE, cu două zile înaintea alegerilor europarlamentare fiind la Bruxelles, unde a primit undă verde pentru trecerea PNL la populari.
În cele trei luni de Opoziție, Antonescu a reușit să blocheze mai multe tentative ale echipei lui Victor Ponta de a-și impune influența în PNL, prin intermediul acțiunilor întreprinse de Călin Popescu – Tăriceanu, Radu Stroe și Ovidiu Silaghi. Toate s-au lovit de reacția dură și fermă a lui Antonescu, care i-a condus pe pesediști în final la concluzia că USL a murit și că preluarea PNL este imposibilă în acest moment.
Eșecul de la europarlamentare și „pana Iohannis”
Antonescu a fost conștient că PNL nu va reuși să obțină 20% la europarlamentare, dar pentru el planul B era constituit de trecerea la PPE și preluarea atribuțiilor sale în fruntea partidului de Klaus Iohannis.
Prim-vicepreședintele PNL și-a dat demisia din funcție, chiar în dimineața în care Antonescu trebuia să-și anunțe și el demisia și retragerea din cursa pentru Palatul Cotroceni. Luat prin surprindere de „pana Iohannis”, după cum a denumit-o, Antonescu și-a chemat de urgență vicepreședinții pentru a lua o decizie.
A fost convocat Congresul extraordinar pentru finele lunii iunie, dar conducerea demisionară și-a păstrat atribuțiile până la Congres. La două zile după acest eveniment, Iohannis și Antonescu au purtat discuția lămuritoare la București: Iohannis și-a dat acceptul pentru a intra în cursa pentru șefia partidului și pentru Cotroceni.
După această modificare de strategie, Crin Antonescu și Klaus Iohannis au condus delegația PNL care să negocieze fuziunea cu PDL. Antonescu promite că în urma fuziunii, numele PNL nu va dispărea.
Iliescu și Dragnea l-au enervat pe Antonescu
Social-democrații nu au rămas impasibili la aceste mișcări ale lui Crin Antonescu. Președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a atacat primul, numindu-l pe Antonescu „lichea”, care „și-a terminat cariera politică”.
La câteva zile după Iliescu, președintele executiv al PSD, Liviu Dragnea i-a prevăzut lui Antonescu un statut de pieton după Congresul partidului din luna iunie.
La capătul unei săptămâni extrem de tumultuoasă pentru istoria PNL, aflat în fața unei posibile revolte interne, Crin Antonescu a mai mutat o dată anunțând retragerea din competiția pentru Palatul Cotroceni. Gestul său era unul așteptat în partid, mulți înțelegând de la Delegația Permanentă că Iohannis va deveni prezidențiabilul PNL.
Automat, Iohannis a lăudat gestul colegului său pe care l-a numit „un mare om politic”. Primarul Sibiului are acum calea deschisă spre președinția PNL și spre cea de candidat la prezidențiale din partea dreptei.
La finalul drumului său de prezidențiabil, Antonescu a lansat și un mesaj pentru bătălia din toamnă: „pietoni versus baroni”. După ce a fost sigur că PSD nu îl va susține la prezidențiale, Antonescu a sfârșit prin a renunța el la această candidatură în numele dreptei. Înaintea apariției USL, Antonescu declara: „să nu creadă Ponta că scopul meu în viață este să ajung președinte”.
Au trecut trei ani și o lună de când Congresele PSD, PC, PNL l-au desemnat oficial candidat la prezidențiale. Între timp a fost aproximativ o lună președinte interimar, în timpul suspendării președintelui Băsescu, și președinte al Senatului aproximativ 16 luni. A condus PNL în perioada 2009 – 2014.