Campania de strângere a semnăturilor pentru primăriile din București s-a desfășurat pe repede-nainte sau, după caz, într-o secretomanie totală, fără expunere publică și fără transmiterea informațiilor legate de acest proces. Pregătirea pentru scrutinul din iunie a avut un punct comun la mai toate partidele care au înscris candidați: elementul surpriză. În afară de PSD, care a anunțat de la jumătatea lunii martie pe cine trimite în lupta electorală, unele dintre partide au așteptat chiar până în ultimele zile pentru a-și desemna candidații. Acest lucru a declanșat un maraton de strângere a semnăturilor, astfel că unii dintre politicieni au reuși „performanța” de a aduna și câte 9000 de susținători pe zi.
Situația a stârnit revolta unora dintre cele mai noi formațiuni de pe scena politică, astfel că M10 București, 200 pentru București, Noua Republică, Platforma de Acțiune Civică a Tinerilor (PACT) și Uniunea Creștin Democrată din România (UCDR) au ales să depună pentru primărie candidaturi însoțite de o listă de doar trei semnături, adică un număr egal cu cel de care este nevoie pentru înființarea unui nou partid politic, față de cele 18.000 cerute de lege.
„M10 București, 200 pentru București, Noua Republică, Platforma de Acțiune Civică a Tinerilor (PACT) și Uniunea Creștin Democrată din România (UCDR) au ales să depună în București candidaturile cu doar 3 semnături, numărul legal de semnături pentru înființarea unui partid politic. Este modalitatea asumată de a protesta față de jocul politic murdar, pe care partidele politice mari au ales să îl facă în București. Este modalitatea asumată pentru a susține public, în cel mai mare oraș al țării, reforma clasei politice și a procesului electoral”, au anunțat recent reprezentanții M10 pe site-ul partidului, denunțând „suspiciuni grave de fraudă electorală”.
Robert Turcescu (PMP), campion la semnături: 19 susținători pe minut
La PMP, anunțul referitor la candidatul pentru Primăria Capitalei s-a lăsat mult așteptat. Astfel, după ce Traian Băsescu a declarat că ar fi candidat el însuși dacă nu ar fi intrat din nou în vizorul justiției, a fost trimis în cursa pentru fotoliul de primar general Robert Turcescu. El a fost printre candidații care și-au anunțat intențiile cel mai târziu, mai exact pe 22 aprilie, iar dosaul l-a depus pe 25, ceea ce înseamnă că a reușit să strângă semnăturile într-un timp record de doar două zile.
Concret, potrivit calculului realizat de Gândul, la numărul minim necesar de 18.000, Turcescu ar fi reușit să strângă 9000 de semnături pe zi, adică 1125 se semnături pe oră chiar și în zilele de weekend, în condițiile în care echipele de campanie ar fi lucrat timp de 8 ore pe zi. Pe scurt, 19 oameni pe minut, adică unul la trei secunde, și-ar fi declarat susținerea pentru candidatul PMP, în condițiile în care și partidul lui Băsescu este unul cu un electorat mai restrâns față de partidele consacrate.
Daniel Barbu (ALDE), concurează cu Turcescu pentru titlul de „campionul semnăturilor”
După speculații intense potrivit cărora chiar el ar candida la funcția de primar general din partea ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a ținut să infirme zvonurile, declarând, pe 24 aprilie, că formațiunea l-a desemnat drept candidat, pe ultima sută de metri, pe senatorul Daniel Barbu. Tot în ultimul moment acesta și-a și depus dosarul la Biroul Electoral Municipal, dar asta nu înseamnă că a avut mult timp la dispoziție să se pregătească cu semnături.
Luând în considerare și ziua în care i-a fost anunțată public candidatura, Barbu a avut două zile la dispoziție să-și adune lista de susținători, adică cel puțin 18.000. Asta înseamnă că echipele de campanie ale ALDE au reușit să strângă 9000 de semnături într-o zi, deci 1125 pe oră. Concret, 19 oameni pe minut s-au întrecut să-și arate susținerea față de Daniel Barbu pentru că acesta să poată să aibă șanse la funcția de primar.
PSD a strâns zeci de mii de semnături „pe tăcute”
Primii care și-au anunțat candidatul la Primăria Generală au fost cei de la PSD. De la jumătatea lunii martie, atunci când Gabriela Firea a fost validată pentru a merge la scrutinul din iunie, și până la depunerea candidaturii, în 20 aprilie, demersurile făcute pentru strângerea semnăturilor au rămas departe de ochii alegătorilor. La fel s-a întâmplat și pentru candidații la sectoare și la consiliile locale, pentru care PSD-ul ar fi trebuit să strângă, în total, circa 80.000 de semnături, astfel că numărul enorm care a fost strâns în aproximativ o lună, de când au fost anunțați public candidații, a fost pus la îndoială.
Iar întrebările au ajuns până la procurorii anticorupție, pentru că asociația Inițiativa România a formulat un denunț la DNA împotriva candidaților la Primăria Generală, inclusiv împotriva Gabrielei Firea, în care arată că există „suspiciuni rezonabile” potrivit cărora o parte dintre semnăturile strânse de aspiranții la fotoliul de edil ar fi false.
„Strângerea de semnături pentru candidații PSD, inclusiv doamna Gabriela Firea, s-a realizat fără expunere publică, fără puncte de colectare sau strângere, anunțate și promovate public. Nu au existat foarte multe informații publice cu privire la acest proces de strângere de semnături, deși la nivelul municipiului București sunt necesare circa 80.000 de semnături pentru un partid care își depune liste complete de candidați la primării și consilii locale”, arată Inițiativa România.
O modalitate de a reuși această „performanță” ar putea fi utilizarea în folos propriu a datelor personale ale cetățenilor cu drept de vot, arată IR, care argumentează că suspiciunile sunt întemeiate și alimentate de sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la condamnarea definitivă a președintului PSD, Liviu Dragnea.
PNL a adunat 9 semnături pe minut pentru Predoiu și Pocora
După ce a schimbat trei propuneri de candidați, PNL-ul s-a hotărât: cu aproximativ cinci zile înainte de termenul limită pentru depunerea candidaturilor, liberalii l-au retras din cursa pentru Primăria Generală pe Marian Munteanu și l-au anunțat oficial pe Cătălin Predoiu. Din acel moment și până când s-a prezentat cu dosarul la Biroul Electoral, PNL-ul a avut la dispoziție mai puțin de o săptămână pentru a strânge toate semnăturile necesare. Cinci zile, mai exact.
Cu toate acestea, cei de la PNL spuneau că au strâns chiar mai multe semnături decât prevede legea. Chiar și la minimumul de 18.000 de susținători de care este nevoie în mod legal, cifrele arată că semnăturile au fost strânse „la foc automat”. Astfel, potrivit unui calcul realizat de Gândul, pentru Predoiu și Cristina Pocora s-au adunat 4.400 de semnături pe zi, adică 550 de semnături pe oră în zile de weekend. Asta înseamnă că aproximativ 9 susținători au venit pe minut să semneze pentru cei doi politicieni, doar în condițiile în care echipele de campanie ar fi lucrat fără oprire timp de opt ore pe zi.
„Pentru ca domnul Cătălin Predoiu și doamna Cristina Pocora să poate candida, PNL a trebuit să strângă un minim de 22.000 de semnături (18000, respectiv 4000 de semnături). Cu alte cuvinte, Partidul Național Liberal a strâns cel puțin 7334 de semnături pe zi”, susțin reprezentanții de la Inițiativa România în denunțul înaintat DNA.
Adrian Severin și Daniel Fenechiu, mii de semnături pe zi
La foc automat s-a hotărât să candideze și Adrian Severin, susținut de PDS, partidul lui Marian Vanghelie. Primele informații despre posibilitatea ca Severin să se înscrie în cursa pentru Primăria Generală au apărut pe 18 aprilie. Acest lucru înseamnă că PDS, un partid nou fără prea mare notorietate, a fost nevoit să strângă cel puțin 18.000 de semnături în circa o săptămână. În opt zile mai precis, iar un calcul simplu arată că Severin a reușit să atragă 2250 de susținători pe zi. Într-un program de lucru intens de opt ore asta înseamnă 282 de semnături pe oră, deci 4 oameni pe minut s-au înghesuit pe lista de susținători și viitori votanți ai lui Severin.
Cam la fel stau lucrurile și în cazul lui Daniel Fenechiu,candidat la Primăria Generală din Partea Partidului Național Democrat (PND). Diferența este că Fenechiu a avut la dispoziție două zile în plus față de Severin, în total 10, ceea ce înseamnă că și acesta a reușit să strângă impresionantul număr de 1800 de semnături pe zi. Asta înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât 225 de semnături pe oră, în situația în care avem de a face, din nou, cu o formațiune relativ nouă și, oricum, nu la fel de populară ca marile partide.
Piedone, 234 de semnături pe oră pentru candidatura la Sectorul 4
Dacă PSD și PNL dețin o resursă umană mult mai bogată pe care ar fi putut să o pună la treabă în strângerea de semnături, cu toate că public nu s-a remarcat niciun efort deosebit, nu același lucru se poate spune despre Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal care girează candidatura lui Cristian Popescu Piedone. După o adevărată epopee în care, inițial, candidatura lui Piedone a fost respinsă de Tribunalul București tocmai pentru că „jumătate din semnăturile prezentate nu îndeplineau condițiile legale”, acesta s-a apucat să strângă altele și, în trei zile, a reușit să strângă 5600 de semnături, cu 1600 mai multe decât numărul minim prevăzut de lege. Mai exact, 1867 pe zi, iar asta doar în situația ideală în care responsabilii de campanie ar fi muncit continuu cel puțin opt ore pe zi. Aceasta înseamnă că echipele ar fi reușit să strângă semnături de la 234 de persoane în fiecare oră, deci 4 pe minut.
În denunțul trimis de asociația Inițiativa România către DNA, aceștia îl suspectează pe Cristian Popescu Piedone că a folosit date personale și semnături ale unor minori pentru completarea listei de susținători care, oricum, pare că a apărut aproape peste noapte.
Marian Vanghelie, semnături pe bandă rulantă în ultimele zile
Un alt candidat cu vechime care nu vrea să renunțe la funcția de primar în sectorul 5 este Marian Vanghelie. Pe 7 aprilie acesta a anunțat public că se va înscrie în cursa electorală pentru un nou mandat, din partea Partidului Dreptății Sociale (PDS), iar pe 26 aprilie și-a și depus oficial candidatura. Asta înseamnă că fostul edil a avut la dispoziție 18 zile pentru a aduna o listă de 4000 de susținători, iar calculele arată că el a și reușit să le obțină. 222 pe zi, adică 28 de semnături pe oră, în condițiile unui program neîntrerupt, de 8 ore pe zi, a echipelor sale de campanie.
Nicușor Dan: A fost foarte greu să strângem semnăturile, iar oamenii oricum spuneau că nu semnează pentru vechile partide
Pe lista celor care luptă pentru Primăria Capitalei se află și Nicușor Dan, care a început să strângă semnăturile necesare pentru funcția de primar general, pentru Consiliul General și consiliile de sector, cu 43 de zile înainte de expirarea termenului legal de depunere a candidaturilor.
„Noi am început să le strângem exact pe 14 martie. Din momentul ăla a început un contract cu o firmă de promoteri și ar fi trebuit să avem 44 de oameni la cele 44 de corturi, câte șase zile pe săptămână”, a spus pentru candidatul partidului Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), menționând că procesul a fost dificil și destul de anevoios, cu toate că lista de susținători pentru Primăria Generală a fost gata din 10 aprilie, reușind să strângă chiar un număr dublu de semnături, adică aproximativ 36.000.
După desemnarea candidaților pentru sectoare, adică începând cu 1 aprilie, USB a început să strângă semnături și pentru ei, iar Nicușor Dan spune că a fost nevoie „să tragă până în ultima zi”.
„A fost foarte greu. Noi am avut zilnic inițial 44, după aia 30 de oameni plătiți, iar în ultimele două săptămâni am avut 60 de oameni plătiți, în plus față de voluntarii noștri și de oamenii care au venit chiar ei cu semnăturile. Deci a fost un efort considerabil. A durat, da, și oamenii oricum au favorabilitate față de noi, că suntem nou intrați în politică, cam jumătate din oameni mă cunosc pe mine, am fost și eu câteva zile și oamenii spuneau că nu semnează pentru vechile partide, nu știu ei cum au făcut”, a conchis Nicușor Dan.
Inițiativa România a făcut un denunț împotriva candidaților, la DNA
Asociația Inițiativa România, o platformă civică apărută în zilele revoltei care a urmat tragediei din Colectiv, a sesizat problema strângerii foarte rapide a semnăturilor și a înaintat procurorilor anticorupție un denunț împotriva unora dintre candidații la primăriile din București.
„Având în vedere termenele foarte scurte de strângere a semnăturilor de susținere a candidaților (de 2-3 zile, în unele cazuri), precum și informațiile de notorietate publică privind falsificarea semnăturilor, există suspiciuni rezonabile că, parte din acestea, sunt false”, se arată în denunțul formulat de reprezentanții Inițiativa România.
Aceștia denunță faptul că strângerea de semnături pentru candidații PSD, inclusiv pentru Gabriela Firea, s-a realizat fără expunere publică, fără puncte de colectare sau strângere, anunțate și promovate public. Referitor la celelalte formațiuni, reprezentanții Inițiativa România au realizat și calcule potrivit cărora unii dintre candidați ar fi adunat mii de susținători în doar câteva zile.
CCR analizează pe 4 mai excepția de neconstituționalitate privind candidatura cu trei semnături
Pe 13 aprilie jurnalistul Liviu Avram și-a depus candidatura pentru funcția de primar general al Capitalei, depunând o listă cu doar trei semnături de susținere, demers care i-a permis să aducă în atenția CCR articolul 50, alineatul 2 (Legea 115/2015-n.r.), cerând în aceeași sesizare și extinderea controlului CCR asupra articolului 101, alineatul 2 care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.
„Am găsit temei de neconstituționalitate și în articolul care impune un anume număr de semnături pentru candidații independenți. Pentru municipiul București mi-a rezultat că se cer 18.000 de semnături și am folosit ca precedent decizia CCR din februarie 2015 care a spus că 25.000 de mii de semnături pentru înființarea unui partid este o cerință excesivă. Parlamentul a luat act de acea decizie și a spus că se pot înființa partide doar cu trei semnături de susținere. Luând ca model ceea ce a decis Parlamentul, am depus o candidatură pentru funcția de primar general al Capitalei, doar cu trei semnături, ca fiind singurul reper legal de care m-am putut agăța ca să demonstrez că și 18.000 este mult, ca și 25.000, presupunând un efort logistic similar”, a explicat Avram.
Curtea Constituțională va analiza în ședința din 4 mai, începând cu ora 10:00, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liviu Avram, Potrivit legii, campania electorală va începe pe 6 mai, cu 30 de zile înaintea alegerilor.