Cum se vede din Parlament ultimatumul lui Kelemen pentru Ponta. Senator PSD: „Mă lasă rece”

Tensiune mare în coaliție, după ce președintele UDMR, Kelemen Hunor, a amenințat cu ieșirea de la guvernare dacă Ministerul de Externe nu-și va retrage intervenția făcută în procesul de la Curtea Europeană de Justiție, în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a inițiativei cetățenești privind protecția minorităților naționale – Minority SafePack. La nici patru luni de când au intrat la guvernare, udemeriștii par hotărâți să iasă din Cabinetul Ponta, Kelemen Hunor susținând că poziția MAE l-a pus într-o poziție neplăcută, făcându-l să se simtă „ignorat și umilit”.

Chiar dacă declară că-i înțeleg pe cei de la UDMR, pesediștii contactați de gândul, membri în comisiile de politică externă, dau dreptate Ministerului de Externe. În opinia lor, rezolvarea conflictului ar consta în înțelegerea situației de către maghiari.

„Soluția rațională ar fi ca cei de la UDMR să înțeleagă că așa stau lucrurile și că nu au nicio motivație să se supere, iar MAE ce să facă? A procedat corect, tehnic. Dacă UDMR va decide să iasă de la guvernare, nimeni nu poate să-i împiedice. Dar repet, ar fi păcat, nu ar fi bine pentru că e așa de bulversată viața politică la noi în ultima vreme încât ar fi un val în plus și nu ar face bine”, a declarat Manuela Mitrea, contactată de gândul.

Pe de altă parte, speranțele sunt la premierul Victor Ponta, susține ea, așteptând o rezolvare care să mulțumească ambele părți.

La Senat, aceeași situație. Pe de o parte, Uniunea este îndreptățită să susțină respectiva inițiativă cetățenească, fiind vorba despre un proiect vechi al UDMR. Pe de altă parte, Ministerul de Externe a procedat corect prin poziția pe care a luat-o în fața Curții Europene de Justiție.

Președintele comisiei de politică externă a Senatului, pesedistul Petru Filip, susține că, prin intervenția sa, MAE nu s-a poziționat împotriva maghiarilor, ci a întărit poziția României vizavi de „reînvierea fantomelor trecutului”.

„Nu e vorba despre a te poziționa împotriva UDMR ca identitate politică, ci a unui demers care reînvie niște fantome ale trecutului și care nu pot crea decât o stare tensionată și nu pot duce la nimic bun. MAE a făcut o intervenție în numele Guvernului pentru că era vorba despre România în inițiativa cetățenească. România trebuia să aibă un punct de vedere asumat vizavi de acest subiect și odată tranșat. Stai și taci din gură sau te implici. Intervenția MAE este justificată, a avea un punct de vedere la CEJ mi se pare normală, corect”, a punctat Filip, pentru gândul, subliniind faptul că Ministerul de Externe nu ar trebui să-și retragă intervenția doar pentru „a fi liniște în coaliție”.

Mai mult, referitor la ultimatumul dat de liderul UDMR, Petru Filip a spus că amenințările cu ieșirea de la guvernare nu reprezintă o soluție.

„Nu e vorba de a o lua personal, dacă domnul Kelemen Hunor a luat-o personal, e dreptul lui, dar nu cred că aceasta este soluția. Chestiunea cu amenințările mă lasă rece. Nu cred că într-o alianță care are un alt scop decât acesta, amenințările nu rezolvă problemele. Și dacă ameninți, ce să rezolvi?”, a adăugat pesedistul.

Reprezentanții minorităților naționale preferă să rămână neutri față scandalului din coaliția de guvernare. „Nu mă întrebați despre alții. Nu am cum să pun în discuție demersul Guvernului. Aici e o chestiune care nu are decât s-o dezbată PSD și UDMR. Noi nu am fost consultați sub nicio formă, deci să-și rezolve problemele singuri”, s-a limitat Ovidiu Ganț, deputatul germanilor din România, membru în comisia de politică externă.

Pe de altă parte, punctual, Ganț a explicat că germanii din României sunt împotriva inițiativei cetățenești privind protecția minorităților naționale din simplul motiv că Uniunea Europeană nu are dreptul să legifereze în acest domeniu.

„Este foarte clar că nu e în atributul CE să reglemeneteze în domeniul minorităților naționale. Nu există sorți de izbândă pentru asemenea chestiune. Credem foarte tare în subsidiaritate. Statele naționale trebuie să își păstreze dreptul de a reglementa în anumite domenii, iar România a reglementat foarte bine problema minorităților naționale după 1989. Standardele pe care le aplică România în chestiunea minorităților național sunt foarte ridicate și nu ne interesează reglementarea europeană, care ar fi fost sub aceste standarde”, a declarat Ganț, contactat de gândul.

Nici liberalii nu se bagă în conflictul din coaliția de guvernare. „Aici e chestia politică, trebuie să și-o rezolve coaliția între ei. Noi trebuie să înțelegem că sunt și unguri în țară, ei trebuie să înțeleagă că trăiesc în România și trebuie să conviețuim. Norocul nostru este că nu suntem în această situație acuum, îi lăsăm pe ei să-și rezolve problemele”, a spus și Daniel Budurescu, deputat PNL în comisia de politică externă, pentru gândul.

Bomba cu ceas din coaliție

Scandalul a izbucnit după ce MAE a făcut o intervenție în procesul în care udemeriștii au contestat la Curtea Europeană de Justiție respingerea de către Comisia Europeană a inițiativei cetățenești privind protecția minorităților naționale – Minority SafePack, inițiată de Uniune. Concret, Guvernul României, prin Ministerul de Externe, a susținut punctul de vedere dat de Comisia Europeană, demers prin care practic s-a poziționat împotriva celor de la UDMR.

După ce președintele Kelemen Hunor a amenințat cu ieșirea de la guvernare dacă MAE nu-și va retrage intervenția făcută la Curtea Europeană de Justiție, Titus Corlățean i-a răspuns sec: „Coalițiile vin și pleacă, statul român rămâne”. Ministrul de Externe a reiterat faptul că MAE nu-și va retrage intervenția tocmai pentru că reprezintă poziția statului român în ansamblu.

„Am fi putut pune problema și în alt sens. Acea petiție semnată și de lideri UDMR. Odată ce faci parte într-o guvernare, Guvernul României nu se referă la unul sau două județe. Asta implică o responsabilitate. Din acest punct de vedere a fost neinspirat comentariul făcut de liderii UIDMR. Sper ca lucrurile să se calmeze, să putem discuta corect. Coalițiile vin și pleacă, statul rămâne. Puteam și aveam dreptul să solicităm ca UDMR să renunțe la semnarea acelor inițiative odată cu intrarea în guvern. Nu e corect să ni se ceară nouă se renunțăm la poziția statului român. Aceste abordări constant etniciste sunt depășite”, a mai spus Corlățean.

Inițiativa Cetățenească Europeană (ICE) prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităților pe șase tematici – „Limbile regionale sau minoritare, educație, cultură și diversitate culturală”, „Politica de dezvoltare regională”, „Participarea și implicarea societății civile”, „Egalitate și anti-discriminare”, „Media audio-vizuală și conținutul digital” și „Sprijin pentru comunitățile minorităților naționale” – a fost respinsă de Comisie pe motiv că „în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii”. „Decizia a fost una politică”, a comentat la vremea respectivă Kelemen Hunor, anunțând contestarea sa la Curtea Europeană de Justiție. Acest lucru s-a și întâmplat, iar surpriza a venit chiar de la București. România, prin prin Ministerul Afacerilor Externe, a formulat o cererea de intervenție care a și fost acceptată, termenul limită de depunere a argumentației fiind stabilit pentru finalul lui iunie acest an. Chiar dacă PSD este în Coaliție cu UDMR, MAE, condus de social-democratul Titus Corlățean, a susținut aceeași poziție cu Comisia Europeană.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă, că MAE manifestă „gândire depășită”, iar intervenția ministerului condus de Titus Corlățean Curtea Europeană de Justiție, fără o consultare cu Uniunea, l-a pus într-o situație „neplăcută”, aceea de a fi „ignorat și umilit”. El a precizat că va avea miercuri o discuție cu Victor Ponta, în funcție de rezultatul acesteia UDMR urmând să ia o decizie în privința colaborării cu PSD la guvernare.

Ministerul de Externe nu ia în calcul însă retragerea intervenției, Titus Corlățean precizând că aceasta este „o chestiune de stat și nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal”, iar „poziția statului român nu poate fi supusă nici negocierii, și nici compromisului politic”. Ministrul de externe își explică susținerea poziției poziției Comisiei Europene, și nu a UDMR, și prin faptul că Ungaria și-ar dori „să își atingă, prin intermediul Uniunii Europene, dezideratul de a deveni un tutore transnațional al minorităților etnice maghiare din state membre ale UE”.