Cum și-a jucat Crin Antonescu rolul de „PREȘEDINTE DISCRET”. Bilanțul celor 49 de zile la Cotroceni

Mandatul de președinte interimar al lui Crin Antonescu s-a încheiat oficial, iar Traian Băsescu s-a întors la Cotroceni, asta după ce Parlamentul a luat ieri act de decizia Curții Constituționale de a invalida referendumul. Decizia a fost publicată luni seara în Monitorul Oficial.

„Președintele discret” pe care Antonescu îl promisese înainte de preluarea mandatului s-a concretizat în cele 49 de zile cât a stat la Cotroceni în 10 declarații de presă, 10 participări la interviuri televizate și la două megamitinguri USL. Ceea ce a putut fi observat cu ușurință, încă din primele zile ale mandatului, a fost riposta, uneori vehementă, la adresa UE și a Statelor Unite, de fiecare dată când acestea trimiteau mesaje critice spre București.

„Discreția” promisă de Crin Antonescu a luat sfârșit odată cu prima apariție, pe 13 iulie, într-o emisiune a Antenei 3, în care l-a acuzat pe Băsescu că „profită” de instituțiile statului. La același post de televiziune, președintele interimar a fost invitat de alte patru ori, pe 19 iulie, 25 iulie, 7 august și 13 august. De trei ori a fost în platou la Realitatea TV, pe 17 iulie, 26 iulie și 17 august, o dată la Digi 24, pe 23 iulie, și o dată la OTV, pe 26 iulie.

O altă promisiune încălcată de Antonescu a fost aceea a demisiei în condițiile în care Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni. Președintele interimar a revenit asupra deciziei într-o emisiune televizată, pe 25 iulie, pentru ca apoi s-o oficializeze pe 21 august după decizia Curții Constituționale de invalidare a referendumului.

În ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor prezidențiale, în cele 49 de zile, Antonescu a semnat 87 de decrete și a promulgat 27 de legi.

„Delirul lui Băsescu”, „ditamai președintele Comisiei Europene” și sfaturile pentru Merkel

Liderul PNL a fost numit oficial președinte interimar pe data de 10 iulie, la patru zile după ce Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament. Preluarea mandatului, semnalată printr-un comunicat de presă, a fost urmată, în aceeași zi de o întâlnire cu ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, de o întrevedere cu directorii SIE și SRI, dar și de o conferință de presă. Abia instalat la Cotroceni, Antonescu a ținut să anunțe că nu va opera schimbări la Parchetul General și la DNA, și nici nu intenționează să-l grațieze pe Adrian Năstase pe perioada interimatului.

Crin Antonescu a încercat însă să-l schimbe din funcție pe directorul STS, Marcel Opriș, propunând în ședința CSAT de pe 19 iulie revocarea acestuia, pe motiv că i-a pus la dispoziție lui Traian Băsescu linii de comunicație speciale. Demersul său nu a avut însă succes, în condițiile în care în CSAT deciziile se iau prin consens, iar acesta nu a fost întrunit.

Crin Antonescu și-a concentrat declarațiile, fie că a fost vorba de cele oficiale, fie de cele făcute în cadrul emisiuni, pe atacuri concertate la adresa lui Traian Băsescu , dar și ale liderilor UE și SUA. Iritarea președintelui interimar a fost cauzată de calificarea operațiunii suspendării drept „lovitură de stat”.

â–º „Încă o dată, într-un mod iresponsabil față de această țară, domnia sa (Traian Băsescu – n.rr) a vorbit de lovitură de stat, de destructurarea serviciilor, de ticăloși, trădători, limbaj politic pe care nu l-am mai auzit nici măcar în România, de la sfârșitul lui 1989, de la ultimele discursuri ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, șef de partid al lui Traian Băsescu la data respectivă, și nu l-am auzit în Europa până la Ural, de pe la puciul de la Moscova din 1991. Știu că Traian Băsescu minte și minte cu disperare. Este un lucru absolut penibil, este un lucru caraghios. Delirul iresponsabil al lui Traian Băsescu face însă în continuare rău României pentru că astfel de declarații sunt preluate în continuare în presa străină. Îmi pare rău să o spun, Traian Băsescu este în mod evident o epavă politică. Este o epavă politică prin discurs, prin atitudine, prin aspect, prin comportament. Și până la urmă miza acestui referendum de care ne mai despart puține zile este ca întreaga Românie să fie salvată de la a ajunge o epavă„, a declarat Antonescu, pe 20 iulie.

Cu toate acestea, mesajele liniștitoare transmise de Crin Antonescu de la Cotroceni nu au avut efectul scontat. Împins în corzi, împreună cu Victor Ponta, de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, de comisarul pentru justiție, Viviane Reding, dar și de cancelarul german Angela Merkel, care au cerut Bucureștiului să parafeze un angajament clar privind respectarea statului de drept, Antonescu a reacționat nervos.

â–º „Eu am o singură exigență, democrația are valori universale. Dacă se strecoară îndoiala că democrația este încălcată, e jale. Eu nu vreau să se întâmple asta, nu e admisibil, nu e acceptabil să dai declarații pe ce ți-a spus Băsescu la telefon, așa cum a făcut doamna Angela Merkel. Nu se poate să fii ditamai președinte de Comisie Europeană, ca domnul Barroso, și din vacanță de undeva să-i mai trimiți o scrisoare domnului Ponta fără să știi ce s-a întâmplat aici„, a declarat Crin Antonescu, la un post de televiziune, pe 13 august.

Nu doar președintele CE a fost luat în vizorul președintelui interimar, ci și cancelarul german Angela Merkel. La adresa ei, Antonescu a spus cuvinte dure, numind-o partizană a lui Băsescu.

â–º „Nu are nicio obligație România să fie rezervația în care se poate întâmpla orice, pentru că așa le convine unora, care nu trăiesc în România, care nu plătesc impozite în România și care nu suferă abuzurile pe care le suferă românii, începând cu batjocorirea acestui vot. Să îl ia în Germania doamna Merkel, Germania este o țară mare, prosperă, să îi dea o bucățică de pământ acolo lui Băsescu și PDL-ului, să se joace acolo de-a Băsescu. În România, nu”, a spus liderul PNL, pe 21 august.

Nici Statele Unite nu au scăpat de atacurile lui Crin Antonescu. Deși chiar în prima zi a mandatului de interimar, ambasadorul SUA i-a făcut o vizită lui Antonescu la Palatul Cotroceni, președintele interimar nu s-a sfiit să afirme public că Gitenstein este clar părtinitor. Atacul său a venit în contextul vizitei în România a emisarului special trimis de administrația Obama, Philip Gordon.

â–º „Aceiași oameni încearcă să folosească toate pârghiile de influență în cercuri politice externe, începând, din păcate, spun sincer și cu mare regret, începând cu ambasada SUA la București, cu ambasadorul, în speță, care este evident părtinitor în această chestiune – o spun fără ezitare și i-am spus-o și domniei sale. (Aceiași oameni, n.r.) încearcă să genereze un asediu asupra cui decide, asupra instituțiilor statului de drept. Cu asta ne luptăm, dar ne luptăm. Fără niciun fel de diplomație și ipocrizie, sentimentul meu este următorul. Sigur că în spatele meu, în sprijinul poziției mele, sunt acești 7,5 milioane de oameni care au votat. În spatele lui Traian Băsescu sunt 900.000 de mii de oameni și probabil ambasadorul SUA în România. Sincer, nu știu cine e mai puternic”, a spus Antonescu, la un post de televiziune, pe 13 august.

Campanie electorală alături de USL

Potrivit Constituției, președintele țării trebuie să fie apolitic. Chiar dacă până la alegerea lui ca președinte a făcut parte dintr-un partid politic, din momentul începerii mandatului șeful statului nu mai are voie să fie partizan cu un anumit partid și nu mai are voie să participe la acțiuni politice.

„În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată”, se arată în articolul 84 din Constituție

Cu toate acestea, președintele interimar nu a respectat această prevedere, participând la mitingurile USL din campania electorală dinaintea referendumului, alături de premierul Victor Ponta și alți lideri USL. Pe 15 iulie, în cadrul mitingului de la Timișoara, anunțat ca fiind unul al societății civile, nicidecum politic, Crin Antonescu a ținut un discurs puternic referitor la istoria României și la cum cetățenii pot salva țara de Traian Băsescu.

â–º „Dragii mei, eu nu umblu cu copii în brațe în timpul campaniei electorale, eu nu lovesc copii în timpul campaniei electorale, eu nu rânjesc și nu plâng în campaniile electorale, eu nu fur și nu mint, eu vreau cu adevărat Justiție dreapta și eu vreau cu adevărat Democrație și Stat de drept, și vreau aceste lucruri în numele vostru. Vreau aceste lucruri în numele tuturor oamenilor din această țară, care vor să trăiască normal. DA, vrem stat de drept cu adevărat în România și de ceea venim la Referendum și ne hotărâm destinul. DA, vrem Justiție independentă în România pentru că nu noi, eu și dumneavoastră, avem dosare blocate, puse deoparte, ci Traian Băsescu.DA, vrem dreptate, libertate, civilizație europeană. DA, trebuie ca fiecare român să vină la Referendum și să-și spună cuvântul pentru că acești oameni ne-au furat, ne-au furat banii din bugetul public, ne-au furat voturile din Parlament, votând și promulgând legi numărate pe furate în văzul întregii țări și, mai ales, acești oameni încearcă acum să ne fure memoria. Și sunt aici, timișoreni, pentru a vă aminti ceea ce nu poate fi furat din memoria noastră, spre a vă aminti că Europa nu ne-a primit pentru că ne-au dus acolo Traian Băsescu și Monica Macovei”, spunea Antonescu, în fața celor 15.000 de oameni aflați la mitingul de la Timișoara.

De asemenea, pe 22 iulie, Crin Antonescu a participat la mitingul USL de la Iași, oferind și o explicație a prezenței sale pe scenă alături de liderii USL.

â–º „Vă spun întâi de toate următorul lucru: se vor întreba și vor critica mulți prezența mea pe această scenă și am să vă explic simplu – sunt aici împreună cu voi, împreună cu acești oameni de lângă mine pentru că sunt cinstiți, nu sunt ipocriți. Traian Băsescu a venit la Iași și nu am văzut să aibă alături de el pe Emil Boc, Elena Udrea, Adriean Videanu, Sorin Blejnar. Cu acești oameni Băsescu a condus România, a umilit România, iar dacă votul dumneavoastră nu-l va duce acasă va conduce România. Nu a avut curajul să vă spună”, a spus Antonescu.

În perioada cât a fost președinte interimar, Crin Antonescu a participat și la o ședința Biroului Politic Central al PNL pe data de 22 august, acesta susținând că este prezent pentru „chestiuni administrative”, ținând cont că oricum „interimatul se termină”.

Activitatea la Cotroceni

Deși a avut la dispoziție doar 49 de zile la Cotroceni, Crin Antonescu a dat dovadă de productivitate ridicată, mai ales în ce privește numărul de decrete semnate. În total, președintele interimar a semnat 87 de decrete, incluzând revocările, numirile, desemnările și legile promulgate. Dintre acestea, doar 27 de legi, cea mai importantă, dar și ultima fiind chiar legea referendumului modificată, care consacra cvorumul de prezență pentru 29 iulie.

â–º „Am decis să promulg legea de modificare a Legii referendumului așa cum a fost ea votată de Parlamentul României, așa cum a trecut prin Curtea Constituțională. Aș vrea să spun că unul dintre motivele pentru care am decis promulgarea acestei legi este și acela că, spre deosebire de alții, înțeleg întotdeauna să pun interesul național în fața interesului partizan sau personal”, a susținut președintele interimar Crin Antonescu, pe 16 iulie.

Toți oamenii președintelui

În ciuda faptului că inițial Antonescu a declarat că nu-i va concedia pe consilierii lui Băsescu, că după nici două săptămâni, președintele interimar i-a eliberat din funcție, începând cu 3 august, pe toți consilierii prezidențiali găsiți la Cotroceni. Astfel, în locul lui Iulian Chifu, Iulian Fota, Cristian Diaconescu, Bodan Drăgoi, Bogdan Mănoiu și Daniel Funeriu au lăsat locul liber pentru oamenii lui Antonescu, Daniel Barbu, Gheorghe Rotaru, Vasile Enache, Radu Zlati, Maria Cristina Mandra și Victor Voicu. Mandatul lor s-a încheiat ieri, când Antonescu le-a semnat decretele de eliberare din funcție.