Cum și-a „ȘTERS URMELE” Ponta printr-o ordonanță, după ce trei instanțe au decis că A ÎNCĂLCAT LEGEA

Într-o mega-ordonanță adoptată miercuri, care aduce modificări la nu mai puțin de 11 acte normative, Guvernul Ponta încearcă să „șteargă urmele” deciziei ilegale de a nu organiza alegeri parțiale în cazul localităților în care primarii și-au pierdut mandatul, consiliile locale au fost dizolvate, sau în cazul în care posturile de președinte de Consiliu Județean a rămas vacant.

În situațiile prevăzute de ordonanță este vorba despre imposibilitatea de a se aproba bugetul local sau rectificări ale bugetului local, imposibilitatea de a stabili în termenul legal (până la 10 noiembrie 2015) nivelul impozitelor și taxelor locale pentru anul 2016, imposibilitatea emiterii autorizațiilor de construcție și imposibilitatea acordării unor drepturi sociale respectiv de asistență socială, protecția copilului, ajutoare pentru încălzire, venit minim garantat.

Soluția găsită de Guvern a fost să-i dea atribuții sporite prefectului în sensul că acesta va decide cine este persoana care va fi ordonatorul de credite. Deși potrivit legii prefecții sunt înalți funcționari publici, în realitate aceștia sunt apropiați ai puterii.

Astfel, ordonanța prevede ca:

– drepturile de asistență socială (alocație, măsuri de protecție socială, ajutoare pentru încălzire acordate persoanelor cu venituri mici, etc) vor putea fi aprobate de către secretarul unității administrativ-teritoriale sau de persoana numită de prefect în acest sens, în situația în care primarul nu își poate exercita atribuțiile;

– în situația majorării/diminuării bugetului local cu sume de la bugetul de stat, prin hotărâre de Guvern – posibilitatea ca prefectul să desemneze o persoană care să preia calitatea de ordonator principal de credite și care să aibă dreptul de a rectifica bugetul local prin aprobarea unei decizii, cu avizul Administrației Județene a Finanțelor Publice

– referitor la nivelul impozitelor și taxelor locale pentru anul 2016 – posibilitatea aprobării lor prin dispoziție a primarului, în cazul în care consiliul local este dizolvat, sau – dacă nici primarul nu-și poate exercita atribuțiile – prin decizie aprobată de către secretarul unității administrativ-teritoriale (sau de către persoana desemnată de prefect să preia calitatea de ordonator principal de credite), cu avizul Administrației Județene a Finanțelor Publice;

– emiterea autorizațiilor de construire de către președinții consiliilor județene, cu avizul prealabil al secretarului unității administrativ-teritoriale sau al persoanei numite de către prefect, pentru lucările care se execută la imobile situate pe raza unităților administrativ-teritoriale unde primarul nu își poate exercita atribuțiile.

Blaga: „Prefectul e făcut padișah”

Copreședintele PNL, Vasile Blaga, l-a acuzat pe premierul Victor Ponta că îngrădește dreptul românilor de a-și alege primarii sau președinții de Consilii Județene acolo unde aceștia au fost demiși, prin emiterea unei ordonanțe de urgență prin care „îl face înapoi pe prefect padișah”.

Liderul liberal liberal a susținut că Ponta le conferă prefecților toate atribuțiile pe care le dețineau primarii sau președinții de consilii județene unde aceștia nu mai sunt pe funcții.

„S-a ajuns în situații absolut incredibile în România, în care există anumite localități, unele dintre ele municipii importante, în care nu avem nici primar, nici consiliu local, nici secretar. În consecință, nu mai are nici cine semna statele de plată pentru salarizarea oamenilor. Și atunci, a venit cu o ordonanță de urgență prin care îl face înapoi pe prefect padișah. Adică, domnul prefect este cel care stabilește cine este ordonatorul de credite, modul în care se fac plățile, și nu cei aleși. Întrebăm și noi: ce legătură are asta cu democrația anului 2015? Nu putem să-i cerem nimic acestui om (n.r. – Ponta), care are o singură grijă, aceea de a sta agățat la putere cât mai mult cu putință, făcând foarte mult rău acestei țări, în condițiile în care nu s-a mai văzut într-un stat democratic ca un om aflat în situația lui să se agațe de scaun”, a declarat Vasile Blaga.

Trei instanțe au demonstrat că Guvernul a incălcat legea

Trei instanțe din România – Curtea de Apel Cluj, o dată, și Curtea de Apel București, de două ori – că guvernul nu a respectat legea privind organizarea la termen a alegerilor parțiale locale și parlamentare și le-a blocat în mod intenționat. În motivarea deciziei de la Cluj, instanța a decis că este vorba de „un exces de putere” din partea Guvernului.

Guvernul era obligat potrivit legii să organizeze alegeri parțiale pentru funcțiile vacante de primar, președinte de Consiliu Județean și parlamentar. Deși instituțiile statului au informat în timp util guvernul că trebuie să organizeze aceste alegeri, datele propuse de Autoritatea Electorală Permanentă au fost ignorate de guvernul Ponta.

Într-un răspuns pentru gândul, Autoritatea Electorală Permanentă preciza că guvernul trebuia să organizeze alegeri pentru mai multe primării, șefii de CJ-uri și funcții de parlamentar.

„Autoritatea Electorală Permanentă a propus data de 22 martie 2015 pentru organizarea de noi alegeri parțiale locale și parlamentare. Precizăm că în cazul alegerilor locale parțiale, data de 7 iunie 2015 este ultima dată posibilă pentru organizarea și desfășurarea acestora, iar proiectele de hotărâri ale Guvernului ar trebui adoptate astfel încât să intre în vigoare la data de 4 mai 2015″, se arată în documentul primit de gândul de la AEP.

Guvernul a ignorat aceste informări ale Autorității Electorale Permanente și a încălcat legea. Acest lucru este confirmat de deciziile Curții de Apel Cluj și Curții de Apel București – două cazuri. Judecătorii au decis la București că guvernul a încălcat legea atât în privința alegerilor parțiale pentru funcțiile de primar și președinte de Consiliu Județean, dar și la alegerile pentru posturile vacante de parlamentar.

Guvernul Ponta a refuzat să organizeze alegeri, deși s-a depășit termenul legal, pentru șapte președinții de Consilii Județene: Vâlcea, Neamț, Botoșani, Mehedinți, Cluj, Hunedoara și Brăila.

O situație similară se regăsește în municipiul Sibiu, unde nu au fost organizate alegeri parțiale după ce Klaus Iohannis a devenit oficial președintele României. În acest moment, nici în Târgoviște nu există un primar ales, vechiul primar pierzându-și această calitate și nici la Râmnicu Vâlcea.