Cum traduc specialiștii bombele fiscale ale PSD: „Pe principiul poporului, tot în boul care muncește dai”

Impozitul pe cifra de afaceri este o măsură care trebuie tratată cu multă precauție, la fel ca și celelalte modificări fiscale propuse de PSD prin noul program de guvernare publicat odată cu învestirea noului Cabinet, mai ales că nici guvernanții nu sunt foarte convinși de ceea ce vor să facă și se contrazic între ei, crede președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. Una dintre măsurile care a stârnit cele mai multe controverse în aceste zile este trecerea de la impozitul pe profit la impozitul pe cifra de afaceri, o prevedere despre care Dumitru arată că nu poate fi sub nicio formă aplicată la modul general, dintr-un motiv foarte simplu: nu ne lasă directivele europene.

„Din punctul meu de vedere, discuția e închisă pe subiectul ăsta. Pe lângă nonsensul economic.(…)Adică impozitarea cifrei de afaceri e posibilă și probabil că are și argumente logice doar pe anumite segmente de firme, companii mici unde costurile de administrare a taxelor probabil sunt destul de mari. (…)Și avem, adică am mai avut experiența asta, avem microîntreprinderile care au acest regim de taxare a cifrei de afaceri în momentul de față, dar nu poți generaliza la toate companiile (…) pentru că nu poți să tratezi la fel companii din industrii diferite. Unele au prin definiție cifră de afacere mare, pentru că au rulaje mari și profit mic, altele au cifră de afaceri mică, dar profit mare. Adică nu poți trata uniform„, explică președintele Consiliului Fiscal, pentru Gândul.

Mai mult,acesta crede că, de fapt,„povestea” cu impozitarea pe cifra de afaceri vine din faptul că statul nu este capabil să controleze procesul de declarare a veniturilor și, deci, nici să se asigure că firmele își plătesc datoriile în mod corect:„probabil e expresia neputinței în a certifica din partea organului fiscal că veniturile și cheltuielile sunt corect declarate și, practic, compania plătește corect impozit pe profit. Dar eu cred că ar trebui să-și construiască expertiză și capacitate instituțională să poată certifica faptul că acele companii își declară corect profiturile și își plătesc impozit pe profit în mod corect”, explică Ionuț Dumitru, făcând trimitere la ANAF și la capacitatea Fiscului de a ține în frâu acest ciclu fiscal care poate fi extrem de alunecos.

„Vorbim vorbe”, rezumă Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), pentru Gândul modificările la programul de guvernare al PSD. Și asta pentru că, de fapt, au fost prezentate doar niște idei, iar noi acum ne străduim să aflăm ce au de gând să facă guvernații cu adevărat, susține acesta, care ar fi vrut să vadă în documentul publicat de coaliția de guvernare și niște cifre concrete.

„Ceea ce mi se pare mie foarte interesant este că au prezentat, după părerea mea, niște baloane de încercare, să vadă cum reacționează lumea. Pentru că dacă ar fi avut aceste măsuri mai bine elaborate aveau și cifre„, susține Pârvan, care arată că, într-adevăr, există măsuri controversate care, nefiind argumentate numeric, îi fac pe oameni să se inflameze și să se impacienteze: „Să vii să spui acum, peste noapte, nu mai iau impozit pe profit, fac pe cifra de afaceri, nu e în regulă. Trebuie să dai cel puțin un an de zile mediului de afaceri timp, să fie anunțat că de la 1 ianuarie 2019, din iulie 2018 se calculează altfel. Nu poți să vii acum să spui ‘de mâine faceți așa'”.

Acesta explică, concret, că, de fapt, toată această discuție se poartă cu referire la 10% din companiile din România, și asta pentru că microîntreprinderile sunt deja impozitate pe cifra de afaceri cu 1%, iar ele reprezintă 90% din totalul firmelor de pe teritoriul țării. Dacă ne raportăm strict la numărul lor, însă, pentru că, în ciuda faptului că reprezintă un procent mai mic, cele 10% sunt acelea cu o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro, adică, cel mai probabil, marile companii și multinaționalele cu activitate în România.

„Deci, de fapt, noi discutăm de cum schimbăm impozitarea pentru 10%. Nu e în regulă, pentru că sunt firme mari, cu importanță, cu pondere în economie, dar ca număr nu sunt foarte multe, sunt 10%”, arată Pârvan care susține și el ipoteza lui Ionuț Dumitru potrivit căreia ANAF este, de fapt, principalul vinovat, pentru că „nu e capabil sau nu vrea să controleze prețurile de transfer, iar atunci trecem la această impozitare discreționară. Este doar o acoperire a incapacității ANAF-ului de a controla aceste prețuri”.

Ce efect ar avea aplicarea unei astfel de măsuri în România? În primul rând destabilizarea mediului de afaceri, insecuritate și probleme pentru firmele care își desfășoară activitatea pe teritoriul nostru și, foarte posibil, o scădere a investițiilor, din moment ce antreprenorii vor începe să-și pună întrebări legate de unde, cât și cum mai merită să investească în România. Iar prețul ar fi unul prea mare de plătit, crede secretarul general al AOAR, care susține că astfel de situații se generează„fără măcar a avea un contrabalans nu știu ce câștiguri la bugetul de stat”.

„Atunci apelezi la metode rudimentare. Era un banc pe vremuri: ‘Cât ne trebuie? Păi ne mai trebuie atâta. De unde luăm? Mai pune un procent!’. Nu? Adică se fac niște evaluări și niște soluționări absolut discutabile din lipsă de justificare și a arăta de ce faci o astfel de măsură. Vedeți că mă feresc să spun studiu de impact, că m-am plictisit de sintagma asta ca de mere pădurețe, de 27 de ani toată lumea o mestecă așa ca pe o bomboană dulce, dar nu s-a făcut niciun studiu de impact de 27 de ani”, mai spune Cristian Pârvan.

Concret, problema nu e la impozitarea firmelor, ci la activitatea ANAF și la faptul că există foarte multe zone neexploatate din punct de vedere fiscal în România. Și atunci, astfel de măsuri apar pentru că de undeva tot trebuie să fie asigurate schimbările pe care cei de la guvernare și le-au propus pe plan social. Pe scurt, tot ‘cei mici’ trebuie să plătească.

„Adică, pe principiul poporului, tot în boul care muncește dai. Așa zice poporul, n-am zis-o eu. Am ajuns la niște lucruri foarte simple. În secolul 21 e prea simplu. Țăranul n-avea în cine să dea, avea boul care trăgea la plug și numai în ăla putea da. Dar noi zicem că suntem superiori țăranului, săracul. Nu?”, explică„popular” situația Pârvan.

Desființarea Pilonului II de pensii

Încă dinainte de a fi învestit oficial ca ministru, ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a intrat în atenția presei și a opiniei publice cu declarația referitoare la desființarea Pilonului II de pensii, fapt care l-a făcut pe Dragnea să spună că a început mandatul„cu stângul”. După mai multe contraziceri publice din partea șefului de partid și a premierului Mihai Tudose, concluzia pe care a desprins-o Ionuț Dumitru este una singură: „Să-i lăsăm să se lămurească dânșii întâi”.

Deșinu s-a vorbit în clar despre naționalizare, ci despre o eventuală posibilitate a cetățenilor de a opta încotro merg banii de la acest pilon, discuția publică a divagat, inevitabil, și spre acest punct, o posibilitate despre care Ionuț Dumitru spune că iese din calcul pentru că ar fi neconstituțional să se întâmple așa ceva.

„Eu fac un singur comentariu aici: acele conturi de Pilonul II sunt conturi individuale. Adică sunt activele fiecărui individ. Știm cu toții că în Constituție dreptul de proprietate este garantat. Adică dacă eu am niște active care sunt ale mele, individuale, cum poți să-l naționalizezi? Dar nu știu dacă era discuția despre naționalizare, că înțeleg că discuția era alta. Să treci activele respective în Pilonul I sau în Pilonul III. Eu cred că discutăm inutil atât timp cât ei între ei se contrazic, n-are sens”, crede Dumitru.

Discuția despre desființarea Pilonului II de pensii a apărut mai mult pentru că ministrul Finanțelor e un„băiat tânăr”, care n-a știut cum să răspundă la întrebările presei, dar oricum, nu se poate face de azi pe mâine, chiar dacă întreaga poveste a acestui fond este un„experiment pentru țările est-europene, nu-l găsiți în nicio țară dezvoltată. Cine profită? Păi cine administrează, nu? Că ăia sunt oameni foarte inteligenți, foarte pregătiți, ca în toate băncile, în toate firmele de asigurări, și când se duce dracu’ zic ‘Plătiți voi, ăia mici!’. Că noi ne-am plătit bine cât am stat la conducere”, susține Cristian Pârvan. Mai mult, acesta e de părere că, oricum, dacă ar fi să se desființeze cu adevărat această contribuție, nu s-ar întâmpla mare lucru pentru că, proiectat pe 10-20 de ani, randamentul Pilonului II nu este unul de natură să dea o garanție foarte mare pentru susținerea sistemului de pensii.

„Nu zici că desființezi Pilonul II, că este firesc atunci ca toată lumea să sară și să spună ‘Cum, peste noapte v-ați trezit cu desființarea Pilonului II?’. La noi ar trebui, la fel, puse cifre jos. (…) Hai să vedem de unde provine deficitul. Până acum câțiva ani era ideea că sunt mai mulți pensionari decât ăia care lucrează. Între timp, pensionarii își fac datoria și mor, astfel încât s-a ajuns totuși să fie acum 10 pensionari la 9 oameni care lucrează. (…) Nu se întâmplă nimic (n.r. dacă se desființează).

(…) Atunci, problema care se pune e că e adevărat că sistemul de stat nu va fi capabil să plătească toate pensiile, dar și aici sunt niște distorsiuni și niște calcule foarte discutabile, mă refer aici la Decreței, că toată presa și toată opinia publică e cu Decrețeii-n gură, ce ne facem când o să vină Decrețeii la pensie? Decrețeii la pensie sunt în Vest, acolo sunt Decrețeii. (…) O să fie o problemă de genul ăsta, categoric o să fie o problemă, dar nu de amploarea de care toată lumea se sperie, că sistemul o să se ducă dracu’. Ce va duce dracu’ sistemul este faptul că, într-adevăr ne depopulăm, faptul că muncim puțin, că noi contribuim puțin„, este convins secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri.

Amânarea reducerii TVA și creșterea salariului minim

Dacă desființarea Pilonului II este o măsură despre care putem discuta, deocamdată, mai mult ipotetic, dat fiind faptul că nici contradicțiile din aceste zile nu au dus la niciun rezultat concret, amânarea reducerii cotei TVA este o certitudine, o schimbare despre care, însă, atât Dumitru cât și Pârvan sunt de acord că nu va avea efecte semnificative, ba chiar ar trebui să fie anulată complet.

„Din punctul meu de vedere, ca economist, măsura asta de reducere a TVA de la 19 la 18% trebuia anulată complet. Nici măcar nu trebuia amânată, trebuia pur și simplu anulată. De ce? Pentru că noi avem deja o rată de TVA printre cele mai mici din Europa. Cota standard la 19% e a doua sau a treia cea mai mică din Europa. Venim de la a treia sau a patra cea mai mare din Europa, 24% și suntem acum la a doua-a treia cea mai mică. Mai are vreun sens să ne gândim că ar trebui să reducem TVA-ul, în condițiile în care avem deja o problemă cu consumul în exces, consumul crește prea repede? Mai are sens vreun stimul asupra consumului? Eu zic că nu. Și cred că orice economist responsabil poate să facă această evaluare și să spună că nu mai trebuie stimulat consumul. Haideți să ne bazăm pe logică”, a declarat pentru Gândul Ionuț Dumitru.

Pe același palier se situează și secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, care crede că TVA-ul și-a epuizat rolul său de motor de creștere și de consum, că scăderile au fost oricum foarte mari, iar efectul acestei măsuri va fi extrem de redus: „e mai mult cifric și speculativ, nu va avea nici în plus, nici în minus, și dacă-l scad, și dacă-l lasă, efectul TVA-ului s-a dus„, subliniază Pârvan.

Această măsură trebuie privită, însă, în strânsă corelație cu creșterea salariului minim pe care cei de la PSD anunță să-l majoreze direct la 2000 de lei din 2018, un salt destul de mare care trebuie analizat ca impact atât pentru moment, cât și din urmă, pentru a vedea care a fost, per total, efectul asupra economiei pe care creșterile foarte importante din ultimii ani le-au avut.

„Au fost creșteri foarte mari: în 2012 salariul minim era 700 și ceva de lei, astăzi e 1450. Deci practic s-a dublat, în patru ani de zile salariul minim a fost dublat. O astfel de evoluție nu poate să nu aibă consecințe economice și cred că trebuie să înțelegem foarte bine care au fost aceste consecințe și dacă sunt pozitive sau nu și să vedem care ar fi parcursul de urmat pentru anii următori, cât de repede trebuie să creștem salariul minim și dacă el trebuie corelat cu ceva sau nu. Cred că ar trebui să găsim cumva o formulă de creștere a salariului minim în funcție de anumiți indicatori. (…) Ce antreprenor poate să susțină o creștere a salariilor de 30% într-un orizont atât de scurt de timp? Deci creșterea de la 1450 spre 2000 de lei pare una foarte mare pentru a putea fi acomodată ușor de companii, în general, așa, la o primă citire„, arată președintele Consiliului Fiscal.

„Partea cu salariul minim: este o provocare în contextul creșterii extrem de accelerate a salariului minim pentru mediul de afaceri, mai ales pentru firmele cu marjă mică de profit, dar pe de altă parte, faptul că mediul de afaceri știe de la început, deci nu mai vii că de mâine crește, spui care va fi nivelul, apoi își face socotelile. Poate, nu poate, ce trebuie să facă să poată?

Problema, de partea cealaltă, că nu se discută să se mai pună totuși stop la sociale, că nu se mai poate, să treacă lumea la muncă. Pentru că au mărit indemnizația socială la 510 lei și atunci mediul de afaceri, noi am întrebat: Păi la 1450, cu taxele și impozitele aferente, rămân în buzunar cu 950 de lei. Atunci se pune întrebarea logică, de ce să muncesc opt ore pe zi, o lună de zile pentru 950 de lei, când stau acasă, nu fac nimic și-mi dai 510. Dar noi nu vorbim despre asta, că vai, să fim politically corect. Moare omul! Mor unii”, detaliază Cristian Pârvan o altă problemă care afectează, tangențial, sistemul de salarizare și despre care nu se vorbește foarte mult în spațiul public.

Ca urmare a tuturor acestor modificări, mediul de afaceri a reacționat foarte rapid, cele mai mari companii din România au avut vineri o întâlnire de urgență, iar Camera de Comerț a transmis guvernanților un avertisment foarte dur. Consecințele asupra mediului economic pot fi, astfel, extrem de sensibile, pentru că măsurile anunțate îi îngrijorează pe mulți, mai ales că s-au făcut fără o consultare prealabilă: „În mod clar, dacă se iau decizii cu impact major, de tipul impozitarea cifrei de afaceri în loc de impozitarea profitului, creșterea salariului minim atât de rapid sau taxă de solidaritate sau alte lucruri care au apărut ca elemente de noutate, fără a consulta pe nimeni, fără a pune în dezbatere publică aceste măsuri, fără a face studii de impact, evident că îngrijorează lucrul ăsta pe toată lumea, că nu poate să nu aibă impact în economie astfel de măsuri, impactul este major. (…)

E clar că în momentul în care ai o presiune fiscală mult mai mare și un mediu de taxare mult mai puțin prietenos, evident că procesul investițional este afectat. Tocmai de aceea trebuie foarte multă chibzuință atunci când iei astfel de decizii și, în primul rând, studiu de impact. Orice decizie trebuie fundamentată, trebuie să ai o evaluare a impactului potențial, să vezi dacă decizia e bună sau nu”, arată Dumitru.

Lucrul care a stârnit cea mai multă revoltă este, de fapt, exact această absență a consultării care încalcă chiar principiile democrației și care trebuie să fie una reală, nu doar formală, mai ales când vine vorba de schimbări atât de„dramatice”.

„Dacă e democrație, așa cum se spune tot timpul, că Guvernul are dreptul, Parlamentul are dreptul, e adevărat. Nu putem să comentăm și să contestăm că au dreptul, dar și mediul de afaceri are dreptul, tot în baza legii, să fie consultat. De aia avem Legea dialogului social. Consultarea cu mediul de afaceri în fața unor alegeri atât de importante ca măsuri este normală și democratică. Cam asta a fost tema centrală. N-a zis nimeni ceva radical, dar am zis că nu se poate așa. (…) argumentul stă tot în democrație, nu putem să avem democrație numai când și unde ne convine. Nici democrația nu e ușoară. Ori ceri autocrație și bună ziua, ori, dacă vrei democrație, lucrăm tot cu instrumentele democrației”, argumentează Pârvan, care susține că aceasta nu e doar părerea sa, ci și a multora dintre cei din mediul de afaceri.

De fapt, concluzia pe care o desprinde secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri este aceea că toate temele au fost tratate superficial, chiar dacă până la urmă e cumva normal într-un simplu program de guvernare, dar mai important e să nu fie și aplicate în același mod. „Această schimbare de optică atât de dramatică arată că ‘E ușor a scrie versuri/ Când nimic nu ai a spune/ Înșirând cuvinte goale/ Ce din coadă au să sune’. Bietul Eminescu știa ce știa. E ușor să scrii măsuri și să iei angajamente și să crezi că răstorni lumea, după care să constați că lumea nu se răstoarnă chiar cum vrei tu și nu funcționează chiar cum ți-ai închipuit tu. Și atunci mai schimbi o dată„, încheie Cristian Pârvan.

Cele mai mari companii din România, întâlnire de urgență vineri, după măsurile fiscale anunțate de PSD

Cele mai mari companii din România, cele mai mari business-uri, cei mai puternici antreprenori români, au convocat de urgență vineri, o întâlnire pentru a protesta împotriva măsurilor fiscale anunțate de PSD prin noul program de guvernare.