EXCLUSIV VIDEO | Cum vede un fost negociator de politică externă eșecul aderării României la Schengen. Cristian Diaconescu: ”Schimbarea de atitudine a Austriei putea fi, dacă nu prevenită, măcar anticipată. Există tehnici pentru asta”

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, care foarte mulți ani a fost negociator al României pe dosarele grele ale politicii externe, a dezvăluit, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, ce se întâmplă în culisele discuțiilor de la Bruxelles când se promovează interese de țară, cum este cazul aderării la Schengen. Cristian Diaconescu a explicat că este foarte important cum se poartă negocierile, pentru a obține nu doar simpatie la masa discuțiilor, ci și o decizie fermă de susținere, dar la fel de important este ca, înainte de a duce acasă mesajul potrivit, să te asiguri că nu ajungi, la momentul votului, la un eșec.

Fostul șef al diplomației susține că schimbarea de atitudine a austriecilor în privința aderării României la Schengen putea fi, dacă nu prevenită, măcar anticipată. Or, siguranța cu care guvernanții au asigurat sprijinul Austriei, pentru ca apoi, la scurt timp, să primească mesaje total opuse de la cancelarul Austriei și de la ministrul de Interne, arată că aceștia nu au anticipat schimbarea totală a poziției oficialilor austrieci.

Cristian Diaconescu a dezvăluit că probleme cu Austria au fost și când el a negociat, la momentul aderării la UE, capitolul 24 Justiție și Afaceri Interne, trecând tot prin Consiliul JAI, dar până la urmă s-a obținut un acord și s-au găsit soluții pentru a se evita un eșec, cum a fost cel de acum, cu respingerea aderării la Schengen.

ACTUALITATE Cum petreceau românii Revelionul în comunism. Era singura noapte din an când nu se întrerupea electricitatea

16:59

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

Fostul ministru crede că, acum, pașii următori în drumul spre obținerea acordului de aderare ar fi să se puncteze faptul că Austria a încălcat evaluarea făcută de Comisia Europeană, care arată că România este pregătită de aderare, și să se folosească avantajul susținerii Europei.

Cristian Diaconescu a condus delegații sau grupuri de lucru în negocierile pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, la Uniunea Europeană, în tratatele cu Rusia și cu Ucraina. Jurist de profesie și diplomat de carieră, Cristian Diaconeascu a fost ministru în trei guverne, la Justiție și la Afaceri Externe, ulterior fiind consilier prezidențial, în mandatul lui Traian Băsescu.

”Am trecut prin momente complicate în 2014, când Rusia a încălcat frontierele, intrând în Ucraina”

Cristian Diaconescu a spus că, din 2012 până în 2014, cât timp a fost consilier prezidențial și șeful cancelariei lui Traian Băsescu, a avut o relație instituțională foarte bună cu fostul președinte, că nu i s-a impus nimic din punct de vedere al politicii externe, dar a dezvăluit că, în cei doi ani, a avut de traversat momente foarte complicate, unul dintre acestea fiind în 2014, când Rusia a încălcat frontierele intrând în Ucraina.

„Am trecut prin momente foarte complicate. Încercarea de suspendare (a președintelui Traian Băsescu – n.r.) din 2012, apoi momentul 2014, când Federația Rusă a încălcat frontierele, intrând în Ucraina, practic neglijând toate regulile dreptului internațional. În acel moment, ne puteam aștepta la orice și prima instituție care coagulează tot ce înseamnă sistemul de forță din România, instituția prezidențială, evident că era chemată să dea și internațional răspunsul adecvat la acel moment”, a spus, la GÂNDUL EXCLUSIV, Cristian Diaconescu.

În opinia fostului ministru, acel moment „a fost extrem de complicat”, iar demersurile care au fost făcute atunci trebuie să rămână secrete pentru a nu crea vreodată o vulnerabilitate.

Atunci când țara ta este în pericol, ce ai făcut, demersurile pe care le-ai întreprins – și intern, și internațional – trebuie să rămână sub o anume cupolă de confidențialitate, pentru că altfel ar putea crea la un moment dat o vulnerabilitate când cineva s-ar mai gândi să încerce“, a precizat fostul diplomat.

În contextul actualului război din Ucraina, început în februarie 2022, când trupele ruse au invadat din nou Ucraina, fostul ministru de Externe crede că Tratatul politic al României cu Rusia, din 2003 – care prevede că ambele țări se angajează să nu modifice frontierele prin folosirea forței – ar trebui invocat mai mult.

”Așteptarea ca statele de frontieră să fie ferme, cât se poate de ferme, dar să uzeze de absolut toate mijloacele pentru a contracara factorii de instabilitate din proximitate estică este una care ține de descrierea jobului, cum se spune, inclusiv la președinții”, a mai spus fostul ministru de Externe.

”În situații de criză, se aplanează animozitățile politice”

În ce privește modul în care se face politica externă a României, la Cotroceni și la Guvern, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu este convins că, deși nu există o fisură, între cele două instituții au fost totuși abordări diferite.

„De ce spun acest lucru? Pentru că, din punct de vedere al Constituției, președintele este titularul politicii externe. Din punct de vedere al executării politicii externe, în mod evident, Guvernul, prin Ministerul de Externe, este în prima linie. Deci, după părerea mea și având în vedere experiența mea, este absolut necesară o interacțiune în timp real.

Indiferent de tensiuni politice, de diferențe de abordare, uneori personalizate, este nevoie ca cele două instituții să lucreze împreună. Nu se poate altfel, dacă dorești, mai ales în situații de criză, să ai un răspuns adecvat din partea României. Deci, din acest punct de vedere, sunt două chestiuni fundamentale: profesionalismul – profesionalismul, profesionalismul, o să spun de 50 de ori – și unitatea de mesaj.

Nu poți vorbi în politica externă cu partenerii sau cu neprietenii – că România n-are dușmani – pe un anume palier și aceeași temă să fie preluată din zona guvernamentală pe alt palier. Ni s-a întâmplat nouă, de aceea spun acest lucru, prin 2012-2013, acest tip de atitudine diferențiată, dacă țineți minte, a fost nevoie de o decizia Curții Constituționale ca să se știe cine merge la Consiliul European.

Expresia cât se poate de clară a acestui fenomen, ceea ce poate fi considerată parte bună, este că, în situații de criză, se aplanează animozitățile politice, ca și atitudine”, a mai spus fostul șef al diplomației.

Aderarea la Schengen. Putea fi prevenită schimbarea de atitudine a Austriei?

Modul în care putea fi prevenită situația în care Austria a pus România prin opoziția la intrarea în Schengen este o chestiune care ține tot de modul în care se realizează la această oră politica externă. Cristian Diaconescu este de părere că această schimbare de atitudine a austriecilor putea fi anticipată.

Fostul ministru de Externe a dezvăluit din culisele discuțiilor de la Bruxelles, unde nu este suficient să fii prezent, ci, pentru a-ți promova interesele de țară – cum este cazul aderării la Schengen – trebuie să te duci pregătit cu o istorie legată de parteneri și să știi să plasezi interesele exact în momentul potrivit.

Mai mult, subliniază fostul șef al diplomației, este foarte important să nu iei de la masa discuțiilor un dialog – care poate fi la un moment dat unul de simpatie – și să consideri că el duce automat, reflex, și la o decizie de susținere, iar de acolo să duci acasă mesajul că există o susținere a aderării la Schengen.

”În momentul în care cel trimis din România, mai ales de la nivelurile ministeriale în sus, nu participă la aceste consilii, nu participă la dialogul multilateral sau bilateral numai având plăcuța pe care scrie România în față. De ce spun acest lucru? Pentru că astăzi 80% din ce se decide, mai ales din punct de vedere tehnic, nu afectează România, dar poate nici nu o sprijină. Pentru că nu este nimeni chemat să-ți preia interesul național și voluntar să ți-l promoveze.

Pur și simplu, din acest punct de vedere, ține de responsabilitatea și profesionalismul celui care acționează. Deci, când te duci la Bruxelles și ai o plăcuță în față, să știi foarte bine că nu numai faptul că nu se va întâmpla nimic care să-ți afecteze interesele în jurul mesei, dar este de așteptat ca, atunci când ai ceva de promovat, să creezi o masă critică, împreună cu parteneri – care și ei își pot armoniza sau nu interesele cu tine – și după aceea să o promovezi cu un anume tip de expertiză, pe care, dacă nu o ai, în jurul mesei ți-o simt imediat.

De aceea, este foarte important ca cei care – mai ales în zonele de securitate națională, apărare, dar și ale politicii externe – promovează interesele României, să aibă o istorie legată de parteneri, pentru că altfel apare un anume tip de rezervă. Nimeni nu este entuziast în ceea ce te privește. Ceea ce contează e să ai expertiza de a-ți plasa interesele exact în momentul potrivit.

Doi, să nu-ți imaginezi că un dialog – care la un moment dat e unul de simpatie -, în mod clar are automat și un reflex politic, decizional. Pentru că, așa, putem să avem o interacțiune și o chimie foarte bună, dar eu sunt interesat în relația cu dumneavoastră, în momentul în care am terminat întâlnirea, ce se întâmplă acasă față de ce ne-am înțeles.

Or, din acest punct de vedere, pot să vă spun că cel mai important vector este istoria. Vă cunosc. Faptul că ne-am înțeles are și o continuitate. Faptul că doar ne-am înțeles și dumneavoastră vă duceți acasă și vă prezentați, să spunem, în zona media, speculând: «Gata, este în regulă, este de acord cu intrarea noastră în Schengen». Dacă eu sunt reprezentantul unui stat puternic, influent în ceea ce privește procesul decizional în Uniunea Europeană, interesul dumneavoastră este nu numai ca eu să fiu de acord, ci acest acord al meu să-l transmit și terților. Pentru că atunci se creează acel tip de masă critică extrem de folositoare pentru a te feri de surprize.

Să aflu astăzi că ministrul de Externe sau ministrul de Interne, sau cancelarul austriac spun una și după o săptămână spun alta … Să știți că există tehnici prin care o astfel de situație poate fi, dacă nu prevenită, în orice caz, anticipată. După părerea mea, nu a fost anticipată”, a spus Cristian Diaconescu, la GÂNDUL EXCLUSIV.

”Mi-aș fi dorit ca președintele Parlamentului European să spună la Viena ce a spus la București”

Fostul ministru de Externe spune că, acum, după ce Austria a oprit unda verde pe care o aștepta România pentru a intra în Schengen din 1 ianuarie 2023, ar trebui folosit semnalul pozitiv al Europei de susținere a aderării.

”Eu sper că se poate folosi ceea ce se vede cu ochiul liber, și anume inerția unui semnal pozitiv al Europei. Oamenii aceștia nu vorbesc întâmplător.

Sigur, mi-aș fi dorit ca Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, ce a spus la București, să spună la Viena, de exemplu. Acolo ar fi fost locul cel mai nimerit. Dar, sigur, asta presupune un anume tip de asumare”, a adăugat Cristian Diaconescu.

Fotul șef al diplomației subliniază că, în viitorii pași pe care îi vor face guvernanții, ar trebui mizat pe faptul că Austria a încălcat evaluarea făcută de Comisia Europeană, care arăta că România este pregătită pentru aderarea la Schengen.

În egală măsură, sper ca decidenții, în acest moment, să înțeleagă foarte bine faptul că Austria a încălcat o evaluare făcută de guvernul Uniunii Europene, de Comisia Europeană, pe care și Austria o susține.

Bun, hai, cu România, vii cu așa-zise argumente, dar ce faci cu Frontexul (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – n.r.)? Deci, ai o problemă care, repet, nu este numai a României.

Aici ar trebui apăsat foarte serios. Această problemă a acordului Schengen nu este numai a României, este vorba de frontiera NATO, frontiera UE și frontiera Schengen. Ce apără această frontieră, inclusiv Austria, inclusiv Olanda. E aproape paradoxal”, a subliniat Cristian Diaconescu.

Fostul ministru a amintit că și la momentul aderării României la Uniunea Europeană au fost mai multe opoziții și probleme, inclusiv cu Austria, dar în urma discuțiilor s-a ajuns la sprijinul necesar și s-a evitat un eșec ca cel de acum, de respingere a aderării la Schengen prin opoziția unei singure țări.

”Am avut multe probleme cu tot felul de interpretări, dar un eșec, așa ceva, nu. Am negociat și eu capitolul 24 Justiție și Afaceri Interne, trecând tot prin JAI. Ei bine, și acolo au fost probleme, inclusiv cu Austria. Până la urmă au fost acomodate, într-adevăr, și cu un sprijin care excedea cadrul bilateral, ca să fiu rezonabil.

În 2004, de exemplu, Austria avea o solicitare punctuală, care în egală măsură nu avea nicio legătură cu pachetul de legi din 2004 care erau până la urmă piatra de reper”, a mai spus Cristian Diaconescu, la GÂNDUL EXCLUSIV.

Urmăriți interviul integral:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, despre ce ar trebui să știm din Tratatul României cu Rusia, în contextul războiului din Ucraina: ”Ambele părți se obligau să nu modifice frontierele prin folosirea forței”

EXCLUSIV VIDEO | Fostul ministru Cristian Diaconescu, file neștiute din viața sa: „Am avut șansa să trăiesc într-o familie de juriști, eu sunt a șaptea generație. Nu am fost racolat de Securitate”

EXCLUSIV | Răspuns oficial al Ministerului de Interne din Austria, pentru Gândul: „Ne opunem aderării României la Schengen. Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți”

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele